Blog

Activismul LGBTQ, neadecvat în Turcia

În martie 2021, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, emitea un decret prezidențial ce prevedea retragerea țării sale din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (cunoscută şi sub numele de Convenţia de la Istanbul). Motivul principal a fost că, deși scopul declarat al Convenției ar fi combaterea violenței împotriva femeilor, în realitate promovează ideologia de gen și activismul LGBTQ, venind în contradicție cu valorile familiei tradiționale.

La acea vreme, președintele turc remarca că „Nimeni nu are dreptul să ne impună în ce clase de gen ne împărţim oamenii şi cum să determinăm relaţiile între ei”. În același ton, guvernul de la Ankara atenționa că această convenţie „a fost sechestrată de un grup care încearcă să normalizeze homosexualitatea”, referindu-se la activiştii care invocă acest tratat pentru a cere mai multe măsuri de protejare a comunităţii LGBTQ. Lesne de înțeles că această hotărâre a fost criticată de UE și SUA.

Grupuri din opoziție chiar au atacat în justiție decretul iar la 02.01.2023, instanța administrativă supremă a Turciei a validat retragerea Turciei din Convenție, statuând că este în deplină concordanță cu dreptul intern al țării. În plus, combaterea violenței domestice nu a început și nu se termină cu această Convenție.

Mai există șase state central şi est-europene membre ale UE care nu au ratificat această convenţie, respectiv Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Letonia şi Lituania. În același timp, Polonia doreşte să se retragă din ea, considerând că ea încurajează căsătoriile între persoanele de acelaşi sex şi acceptarea unui al treilea gen.

România a ratificat Convenția de la Istanbul în 2016, aceasta intrând în vigoare la noi în luna septembrie 2016, pe vremea guvernului condus de Dacian Cioloș.