Noutăți

Imigrări, spațiul Schengen și regimul străinilor în România

Ca urmare a integrării României în spațiul Schengen, la frontierele statului nu se mai efectuează controale, fiind astfel cu adevărat incluși în zona de liberă circulație a Uniunii Europene. Una dintre consecințele acestui fapt este și viza pe care România o poate elibera străinilor. Ca urmare a aderării la Schengen, România eliberează, la fel ca toate statele membre, vize Schengen. Acest lucru este foarte benefic pentru străinii din afara spațiului UE care au nevoie de o viză pentru a călători în țările membre ale acestui spațiu.

Conform reglementărilor europene, regimul vizelor este același pentru toate țările membre. În prezent, Uniunea Europeană oferă un regim de scutire de viză pentru cetățenii din 61 de state non-UE. Acest regim permite deținătorilor de pașapoarte biometrice din aceste țări să intre în spațiul Schengen pentru șederi de scurtă durată fără a avea nevoie de viză, adică pentru o perioadă de până la 90 de zile în orice interval de 180 de zile. Principiul reciprocității este aplicat, ceea ce înseamnă că cetățenii UE beneficiază, la rândul lor, de călătorii fără viză în aceste state non-UE.

Ce înseamnă o viză Schengen? Pentru un cetățean străin, dintr-un stat non-UE care nu beneficiază de un regim de scutire de viză, oricare dintre statele membre Schengen îi poate elibera o viză Schengen, permițându-i să călătorească liber în acest spațiu în baza respectivei vize pentru o perioadă de până la 90 de zile în orice interval de 180 de zile. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe recomandă ca viza să fie eliberată de autoritățile statului membru care reprezintă destinația principală a solicitantului. Totuși, dacă solicitantul dorește să își prelungească șederea, acesta trebuie să obțină un permis de ședere eliberat de statul de destinație sau Cartea albastră a UE, în funcție de situație.

Obținerea permisului de ședere temporară pe teritoriul României

În România există două tipuri de permise de ședere: unul temporar și unul permanent. Permisul de ședere temporară poate fi obținut pentru următoarele scopuri:

• desfășurarea de activități economice, profesionale și comerciale;
• pentru străinii angajați în muncă;
• pentru străinii veniți în scop de studii;
• pentru reîntregirea familiei;
• pentru activități umanitare sau religioase;
• pentru alte situații prevăzute de lege.

Criteriile generale aplicabile tuturor tipurilor de permise de ședere sunt următoarele:

1. Solicitanții trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. c), e) și h) din OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, referitoare la intrarea acestora pe teritoriul țării noastre. Aceste condiții sunt:

• prezintă, în condiţiile legii, documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;
• pe numele lor nu sunt introduse semnalări în Sistemul informatic naţional de semnalări în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român;
• nu prezintă pericol pentru apărarea şi securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică.

2. Dreptul de ședere poate fi acordat sau prelungit dacă în timpul în care se aflau în România nu a intervenit unul din următoarele motive de neprimire:

• sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;
• există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
• există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte;
• au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini;
• au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României, au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;
• suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii publice.

3. Posedă document de călătorie valabil, cu excepţia cazurilor în care documentul de călătorie a expirat după intrarea în România şi, din motive independente de voinţa străinului, acesta nu a putut fi prelungit.
4. Solicită prelungirea dreptului de şedere pentru acelaşi scop pentru care i s-a acordat viza de lungă şedere/viza Schengen sau i s-a prelungit dreptul de şedere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu excepţia membrilor de familie ai cetăţeanului român sau ai străinului beneficiar al unui drept de şedere pe termen lung, dacă solicită prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, a străinilor care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de muncă, precum şi a străinilor care solicită prelungirea dreptului de şedere temporă acordat membrilor de familie în mod independent în condițiile OUG 194/2002.
5. A respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat şederea în România.
6. Face dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit şi locuieşte efectiv la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României. În cazul străinilor care beneficiază de un drept de şedere pentru reîntregirea familiei, dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit se poate face de către sponsorul sau cetăţeanul român ai cărui membri de familie sunt şi cu care aceştia locuiesc efectiv.
7. Prezintă dovada asigurării sociale de sănătate. La prima prelungire a dreptului de şedere, străinii pot prezenta o asigurare de sănătate pentru toate riscurile acoperite în mod obişnuit pentru cetăţenii români;
8. Prezintă dovada achitării taxelor aferente prelungirii dreptului de şedere şi a costului documentului ce se emite în acest scop
9. Sunt îndeplinite condiţiile generale prezentate anterior, precum şi condiţiile speciale de prelungire a dreptului de şedere în funcţie de scopul pentru care este solicitată aceasta.

În situaţia în care străinii nu îndeplinesc condiţiile prevăzute prezentate anterior deoarece fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, dreptul de şedere poate fi prelungit, dar numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene.

Permisul de ședere temporară se acordă pentru o perioadă de un an, însă, în anumite situații, poate fi emis și pentru o durată mai lungă. De exemplu, pentru angajații care desfășoară activități de muncă, permisul poate fi prelungit pentru o perioadă echivalentă cu durata contractului de muncă, dar nu mai mare de doi ani.

Solicitările de prelungire a dreptului de ședere temporară trebuie depuse personal de către solicitant cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului aprobat. Acestea se înregistrează la structurile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, în funcție de locul de reședință.

Cererea trebuie să fie însoțită de documentul de trecere a frontierei (original și copie), un certificat medical emis de o instituție sanitară publică sau privată care atestă absența unor boli ce ar putea afecta sănătatea publică, dovada deținerii legale a unui spațiu de locuit la adresa declarată, asigurarea socială de sănătate, mijloacele de întreținere, taxele aferente prelungirii șederii și emiterii noului document, precum și alte acte necesare, în funcție de scopul șederii.

Dovada mijloacelor de întreținere poate fi realizată prin adeverință de salariu, talon de pensie, declarație privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar sau alte documente echivalente. La prima prelungire a dreptului de ședere temporară, dacă extrasul de cont este emis de o bancă din țara de origine sau de reședință a solicitantului, contul trebuie să fie în valută convertibilă în România.

Autoritățile soluționează cererea în termen de 30 de zile de la depunere. Dacă sunt necesare verificări suplimentare, acest termen poate fi extins cu cel mult 15 zile. În cazul în care informațiile sau documentele depuse sunt incomplete sau necorespunzătoare, Inspectoratul General pentru Imigrări solicită clarificări și stabilește un termen rezonabil pentru completarea dosarului, dar nu mai mare de 30 de zile.

Pe durata procesării cererii, solicitantul își păstrează dreptul de ședere legală în România. Dacă este necesar, acesta poate fi chemat la un interviu, iar neprezentarea nejustificată poate duce la respingerea cererii de prelungire a dreptului de ședere.

Pentru fiecare tip de permis de ședere există anumite particularități față de criteriile generale de obținere prevăzute anterior. În acest sens, este bine să apelați la un avocat pentru a vă îndruma în obținerea unui permis de ședere pentru scopul pentru care vă aflați pe teritoriul României.

Permisul de ședere permanentă

Dreptul de ședere permanentă se acordă pe o perioadă nedeterminată, străinilor care, la data soluţionării cererii, sunt titulari ai unui drept de şedere temporară sau beneficiari ai protecţiei internaţionale în România.

Dreptul de şedere pe termen lung nu se acordă următoarelor categorii de străini:

• titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii;
• solicitanţi sau beneficiari de protecţie temporară;
• solicitanţi sau beneficiari de protecţie în România, alta decât protecţia internaţională;
• solicitanţi de protecţie internaţională;
• titulari ai dreptului de şedere temporară conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu.
• titulari ai unui drept de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier sau lucrător au pair.

Dreptul de şedere permanentă încetează în următoarele situaţii:

• în cazul anulării sau revocării;
• în cazul obţinerii unui drept de şedere permanentă pe teritoriul altui stat;
• în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene sau în care titularul dreptului de şedere pe termen lung este minor, iar unul dintre părinţi este cetăţean român sau titular al unui drept de şedere pe teritoriul României;
• în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene.
• la cerere sau la dobândirea cetăţeniei române;
• în cazul absenţei de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de şedere pe termen lung cu menţiunea "Fost posesor de Carte albastră a UE", sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung.
• în cazul anulării protecţiei internaţionale în condiţiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când dreptul de şedere pe termen lung a fost obţinut în calitate de beneficiar al protecţiei internaţionale în România.

În situaţia în care, la încetarea dreptului de şedere pe termen lung străinul se găseşte pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, acesta poate solicita eliberarea unui permis de şedere temporară pentru scopurile şi în condiţiile prevăzute de lege. Străinului al cărui drept de şedere pe termen lung a încetat în condiţiile prevăzute de lege i se poate acorda un nou drept de şedere pe termen lung, după o nouă şedere continuă pe teritoriul României de cel puţin 12 luni.

Dreptul de şedere pe termen lung al unui fost posesor de Carte albastră a UE nu încetează în cazul în care străinul poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pentru a exercita o activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, pentru a exercita o activitate pe bază de voluntariat sau pentru a studia în ţara de origine.

Dreptul de şedere pe termen lung se acordă străinilor dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• au avut drept de şedere temporară sau au beneficiat de protecţie internaţională pe teritoriul României, în mod continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:
  • în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul României mai mult de 6 luni consecutive şi nu depăşesc 10 luni de absenţă în total. Nu se consideră absenţă de pe teritoriul României dacă prin natura serviciului străinul s-a deplasat în străinătate pentru desfăşurarea unor activităţi de transport internaţional şi prezintă înscrisuri doveditoare în acest sens.
  • în această perioadă împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul naţional;
  • la stabilirea acestei perioade se iau în calcul jumătate din perioada de şedere în scop de studii;
  • la stabilirea acestei perioade nu se iau în calcul dreptul de şedere conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu şi nici dreptul de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier sau lucrător au pair;
  • această perioadă se reduce la 4 ani, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale în România care participă activ la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti, inclusiv ca urmare a parcurgerii programelor de integrare prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  • această perioadă se reduce la jumătate, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale în România căsătoriţi de cel puţin 5 ani cu un cetăţean român, și se calculează începând cu data depunerii cererii în baza căreia s-a acordat protecţie internaţională în România, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale.
• fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pe o perioadă de cel puţin 12 luni, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români;
• fac dovada asigurării sociale de sănătate;
• fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii;
• cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător;
• nu prezintă pericol pentru securitatea naţională;
• nu constituie o ameninţare la adresa ordinii publice. Condiţia se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârşit, cu intenţie, infracţiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani.
• îndeplinesc toate condițiile anterioare, dar fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, dreptul de şedere permanentă se acordă numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene.

Fiecare situație are particularitățile sale, astfel că, dacă doriți să obțineți un permis de ședere, fie temporar, fie permanent, este recomandat să apelați la avocați specializați în imigrare, care vă pot ghida pe tot parcursul acestei proceduri.