Noutăți

Noi modificări ale codului rutier - Alcool și droguri la volan | Amenzi pe baza înregistrărilor video

În ultima perioadă, Codul Rutier, reglementat de OUG 195/2002, a suferit mai multe modificări, urmând ca și în lunile viitoare să fie adoptate altele. Varianta actuală a Codului Rutier a fost modificată prin OUG 97/2024 și a intrat în vigoare la data de 15 iulie 2024. În cele ce urmează, mă voi referi pe scurt la câteva dintre cele mai importante modificări care au intervenit asupra Codului Rutier în lunile precedente, dar și asupra unei modificări importante care urmează să intre în vigoare din luna octombrie a anului în curs.

Modificările aduse cu privire la șoferii suspecți de prezența stupefiantelor psihoactive în organism și a alcoolului din aerul respirat

Deja este de notorietate că noua reglementare a Codului Rutier este controversată, în sensul că, din luna iunie a acestui an, șoferii care refuză testarea cu drug-testul vor avea dreptul de a conduce suspendat până la sosirea rezultatelor testării efectuate de instituțiile medico-legale autorizate. Aceasta a fost doar una dintre noile măsuri care a creat nemulțumiri în rândul șoferilor, având în vedere că testele omologate pentru prezența substanțelor psihoactive în organism, pe care organele de ordine le folosesc în trafic, nu măsoară cu acuratețe prezența substanțelor interzise, fiind posibil ca un șofer să primească un rezultat fals-pozitiv, chiar dacă respectivul șofer nu a consumat niciun fel de substanță stupefiantă, ci eventual a luat un tratament medical obișnuit pentru a trata o răceală.

Având în vedere nemulțumirile în masă exprimate în spațiul public ca urmare a acestor modificări aduse de OUG 84/2024, deoarece, în practică, termenul în care șoferii primeau rezultatele de la testarea toxicologică putea fi de aproape un an, în condițiile date, un șofer de bună-credință, care nu a încălcat nicio regulă de circulație și, în fapt, nu a consumat stupefiante, putea să fie pedepsit pe nedrept pentru o faptă pe care nu a comis-o, până la sosirea buletinului de analiză care să ateste absența substanțelor psihoactive din sânge.

Din aceste motive, prin OUG 97/2024, legiuitorul a prevăzut un termen de 72 de ore, care curge de la recoltarea probelor biologice necesare pentru testare, în care instituția medico-legală trebuie să transmită rezultatul din buletinul de analiză toxicologică către organele de poliție rutieră.

În condițiile în care buletinul de analiză nu este comunicat organului competent în termen de 72 de ore, șoferii nu vor fi cei care trebuie să suporte întârzierile în transmiterea datelor respective. Art. 1 alin. (2) și (3) din OUG 97/2024 stabilește că șoferilor cărora le-a fost reținut permisul de conducere în baza unui test omologat de detectare a substanțelor psihoactive în organism sau a alcoolemiei din aerul respirat, li se restituie permisul de conducere în situația în care rezultatul analizelor menționate anterior nu este comunicat Poliției Rutiere în termenul de 72 de ore prevăzut de lege.

Cu toate acestea, prevederile amintite anterior se aplică doar pentru cazurile de refuz al testării cu etilotestul sau drug-testul intervenite ulterior intrării în vigoare a OUG 84/2024, adică pentru cazurile ulterioare datei de 29 iunie 2024.

În ceea ce privește concentrația de alcool din aerul respirat, OUG 84/2024 aduce modificări asupra testării cu dispozitivele omologate de către agenții constatatori ai Poliției Rutiere. Astfel, persoana care refuză testarea sau care, în urma testării, are o concentrație de alcool în aerul respirat de 0,40 mg/l trebuie să se supună recoltării de probe biologice pentru a se stabili cu exactitate prezența sau absența alcoolemiei din sânge. Va fi obligat la recoltarea de probe biologice și șoferul care a fost implicat într-un accident rutier care a avut ca urmare decesul sau rănirea uneia sau mai multor persoane, chiar dacă nivelul de alcool din aerul respirat este mai mic de 0,40 mg/l.

De asemenea, șoferul testat cu etilotestul și depistat cu o concentrație cuprinsă între 0,11-0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat poate solicita recoltarea de mostre biologice în cadrul unităților sau instituțiilor medicale pentru a se stabili alcoolemia din sânge. Dacă concentrația alcoolică este de până la 0,10 mg/l alcool pur în aerul expirat, șoferul testat are dreptul să ceară o retestare după trecerea a 15 minute de la prima testare, dar nu mai mult de 20, iar rezultatul care va fi luat în considerare va fi cel care prezintă o prezență mai mică a alcoolului.

Modificările cu privire la dispozitivele de supraveghere a traficului

Pe lângă modificările care privesc testarea pentru prezența alcoolului în sânge sau a stupefiantelor în organism, apar noi prevederi și cu privire la supravegherea traficului prin camerele de luat vederi instalate de unitatea administrativ-teritorială pe drumurile publice de interes local sau județean. Astfel, s-a introdus în OUG 195/2002 un nou articol, 109², care la alin. (2) prevede că:

„Poliţia Română primeşte de la administratorii drumurilor publice de interes judeţean şi local, automat, prin intermediul unor sisteme de comunicaţii securizate, semnalări şi datele de monitorizare a traficului aferente acestora care privesc posibila:

1. încălcare a normelor de circulaţie pe drumurile publice;
2. prezenţă în trafic a unor vehicule supuse confiscării, căutate potrivit legii, sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară.”

Alin. (3) al aceluiași nou articol introdus vine în clarificarea sintagmei „încălcarea a normelor de circulație„ stipulând că: „Posibila încălcare a normelor de circulaţie pe drumurile publice vizează:

1.  limita maximă admisă de viteză pentru categoria de vehicul pe un anumit sector de drum;
2. interdicţia sau restricţia de a conduce un vehicul pe o bandă a sensului de deplasare;
3. semnificaţia culorii roşii a semaforului;
4. trecerea la nivel cu calea ferată;
5. interdicţia de a adopta un comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice;
6. depăşirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roşie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată.”

Cu toate acestea, nu orice dispozitiv de captare a imaginilor aparținând administratorului drumului public va putea fi folosit de către Poliția Rutieră, fiind necesar ca aceste dispozitive să fie omologate și verificate metrologic.

Aceste prevederi nu sunt încă în vigoare, ele vor fi aplicabile începând cu data de 27 octombrie 2024.

Introducerea sesizării făcute de alți participanți la trafic pe baza dispozitivelor de înregistrare video

De altfel, art. 109 din Codul Rutier care prevede că „Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier sau de către poliţistul local, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de frontieră”, are o excepție instituită de OUG 84/2024, astfel din această vară, „poliţistul rutier poate constata contravenţia de adoptare a unui comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice, astfel cum este prevăzută la art. 100 alin. (3) lit. i), şi cu ocazia verificării sesizării formulate de un participant la trafic ce a perceput în mod nemijlocit şi întâmplător efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul unui vehicul, a oricăreia dintre manevrele prevăzute la art. 54¹ alin. (2) şi a surprins aceste manevre agresive într-o înregistrare audio-video sau video, după caz.”

Prin urmare, din această vară, alți șoferi pot semnala organelor de ordine următoarele fapte surprinse de așa-numitele camere de bord săvârșite de alți șoferi:

• deplasarea succesivă de pe o bandă de circulaţie pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depăşirii unui şir de vehicule care circulă în acelaşi sens;
• întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor;
• pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roţilor motoare;
• circulaţia cu vehiculul la o distanţă foarte redusă faţă de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât şi în lateral, ori reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv întemeiat, de natură a intimida conducătorul acestuia;
• folosirea repetată a semnalelor sonore şi/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în faţa sa să elibereze banda de circulaţie;
• conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu partea carosabilă numai una dintre roţi;
• mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalţi participanţi la trafic care circulă în spatele acestuia;
• realizarea intenţionată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia;
• conducerea intenţionată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public.

Cu toate acestea, înregistrarea video furnizată pentru sesizarea organelor cu privire la comportamentul agresiv în trafic trebuie să conțină cadrul clar al manevrelor agresive menționate mai sus, data și ora, locul ori elemente de natură să conducă la identificarea locului, vehiculul implicat și numărul de înmatriculare al acestuia și semnalizarea rutieră a sectorului de drum public pe care au fost surprinse manevrele agresive, relevantă pentru constatarea contravenţiei.

De asemenea, participantul la trafic trebuie să surprindă întâmplător astfel de manevre, nefiind luate în calcul sesizările făcute de justițiari, care fie formulează mai multe sesizări cu privire la aceiași persoană sau formulează mai multe sesizări cu fapte surprinse în același loc.

În urma acestor sesizări, polițistul poate întocmi un proces-verbal de constatare a contravenției în care trebuie să indice numărul de sesizare în baza căruia a fost aplicată contravenția. Astfel, în prezent, șoferii care au un comportament agresiv în trafic, surprinși de sistemele de înregistrare video instalate pe autovehiculele altor participanți la trafic, pot fi sancționați în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2024 cu amenda cuprinsă între 660 și 825 de lei și suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

Modificările cu privire la inspecția tehnică periodică și asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto

Tot prin intermediul OUG 84/2024, poliția rutieră are acum posibilitatea să verifice dacă autoturismele puse în circulație au efectuat inspecția tehnică periodică (ITP) și au încheiat asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) într-un sistem informatic pus la dispoziție de către Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), în condițiile stabilite de protocolul încheiat de DGPCI și Inspectoratul General al Poliției Române. De asemenea, informațiile cu privire la situația înmatriculării unui vehicul, precum și la motivul suspendării acesteia, sunt puse la dispoziția publicului, în mod gratuit, prin accesarea unei aplicații informatice realizate și gestionate de DGPCI.

Astfel, organele de ordine vor putea face verificări periodice asupra efectuării ITP-ului și deținerii asigurării RCA de către autovehiculele aflate în circulație, aplicând în acest sens și sancțiuni, în cazul în care constată lipsa oricăreia dintre acestea. În cazul în care se constată că un autovehicul nu are efectuat ITP-ul, se consideră că înmatricularea acestuia este suspendată de drept. Dacă organele de ordine constată lipsa ITP-ului, pot reține certificatul de înmatriculare al vehiculului. În prezent, datorită noilor modificări, organele de ordine au posibilitatea să constate lipsa sau expirarea ITP-ului și ca urmare a verificărilor efectuate în sistemul informatic pus la dispoziție de DGPCI. Amenda pentru această faptă este momentan cuprinsă între 1.485 de lei și 3.300 de lei.

Cele menționate anterior sunt valabile și în situația în care, în urma verificărilor, se constată că autovehiculul nu are asigurare RCA. Poliția rutieră poate dispune măsura reținerii certificatului de înmatriculare sau de înregistrare și retragerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculelor neasigurate, aflate în trafic, eliberând dovadă fără drept de circulație. De asemenea, în cazul în care se constată că nu aveți RCA, riscați o amendă contravențională cuprinsă între 1.000 de lei și 2.000 de lei, conform art. 37 alin. (9) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie.

Relocarea autovehiculelor

O altă modificare care a intervenit este introducerea art. 64¹ în OUG 195/2002, care permite poliției rutiere să dispună relocarea unor autovehicule. Aceasta poate fi dispusă dacă măsura este necesară pentru a permite:

• executarea unor lucrări sau prestarea unor servicii publice de interes național sau local;
• intervenția serviciilor de urgență în vederea prevenirii sau limitării efectelor unor accidente, calamități sau dezastre;
• instituirea unor măsuri de ordine și siguranță publică.

Prin relocare se înțelege mutarea efectivă a respectivului vehicul staționat regulamentar pe drumul public, în vederea realizării activităților menționate anterior. Relocarea se poate face doar dacă Poliția Rutieră dispune astfel, fie din oficiu, fie la solicitarea administrației publice locale sau județene. Aceasta se aduce la îndeplinire de către administrația publică locală sau de către administratorul drumului public, iar vehiculul trebuie mutat în vecinătatea locului în care staționa în mod legal, informând în acest sens proprietarul. În nicio situație prevăzută de noua reglementare, cheltuielile de relocare nu sunt acoperite de proprietarul mașinii, ci se suportă de către instituțiile publice în interesul cărora s-a efectuat relocarea.

Este foarte important ca proprietarii de vehicule relocate să verifice starea acestora în urma relocării, pentru a nu fi prejudiciați de către manevrele de mutare care au avut loc. În situația în care se constată că în urma relocării au fost produse pagube materiale asupra vehiculului în cauză, persoanele interesate pot pretinde daune materiale de la instituția în favoarea căreia s-a realizat această relocare.

Procesul verbal de constatare a contravenției electronic

Ultimul punct pe care doresc să-l ating este legat de o modificare care va intra în vigoare începând cu 8 octombrie 2024 și care a fost reglementată în contextul digitalizării. Astfel, Legea 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea, prin art. 36 alin. (5), introduce un nou alineat (3¹) la art. 109 din OUG 195/2002 și sună astfel:

"(3¹) Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate încheia ca înscris în formă electronică. Prin derogare de la prevederile art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei încheiat ca înscris în formă electronică se semnează de agentul constatator cu semnătură electronică calificată sau semnătură electronică avansată creată cu un certificat emis de o autoritate sau o instituţie publică din România. Data încheierii acestui proces-verbal este data aplicării semnăturii electronice."

Astfel, începând cu 8 octombrie 2024, organele de constatare ale Poliției Rutiere vor putea emite procese verbale de contravenție și în format electronic. Astfel, vor apărea noi motive de formulare a plângerilor contravenționale împotriva acestor procese verbale emise de agenții poliției rutiere, având în vedere că posibilitatea emiterii acestor procese verbale în format electronic le permite agenților să le emită fără prezența persoanei vizate, ceea ce crește riscul de neconcordanță între cele cuprinse în procesul-verbal și realitate.

În orice caz, dacă considerați că sunteți victima unor abuzuri exercitate de organele de ordine prin aplicarea unor sancțiuni în baza noilor reglementări, nu ezitați să vă adresați unui avocat pentru formularea unei plângeri contravenționale. Este important de reținut că termenul de introducere al unei astfel de plângeri este relativ scurt, de 15 zile, și curge de la comunicare.