Noutăți

3 minute - Timp de citire (606 cuvinte)
neplata-pensie-alimentara
3
  22-09-2023
  975
  0

Neplata pensiei de întreținere stabilită la notar constituie infracțiune

Pensia de întreținere a minorului reprezintă, conform Codului civil, obligația unuia dintre părinți, de obicei a aceluia la care copilul nu locuiește în mod statornic, la plata unei sume de bani care să asigure copilului cele necesare traiului și educației. Dacă părinții nu pot cădea de acord asupra acestei sume, instanța de tutelă va stabili cuantumul pensiei luând în considerare necesitățile copilului/copiilor precum și posibilitățile și celelalte cheltuieli ale părintelui obligat la plata ei.

Conform Codului civil, pensia de întreținere se va împărți astfel:

  • până la ¼ din venitul net lunar pentru 1 copil;
  • până la ⅓ din venitul net lunar pentru 2 copii;
  • până la ½ din venitul net lunar pentru 3 sau mai mulți copii.

Chiar dacă pensia de întreținere a fost stabilită la o anumită sumă, aceasta poate fi majorată sau micșorată în funcție de schimbările care au loc în viața copilului sau a părintelui care o acordă, însă obligația de plată rămâne valabilă cel puțin până când copilul va împlini 18 ani.  

În cazul în care părintele obligat la plata pensiei de întreținere, deși are posibilitatea de a o face, nu respectă această obligație pentru mai mult de 3 luni, conform Codului penal  aceasta reprezintă abandon de familie și poate fi sancționat cu amendă sau cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Până acum această sancțiune era valabilă doar în ceea ce privește neplata pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească, potrivit art. 378 alin. (1) litera c): „neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Însă, de curând, Curtea Constituțională a constatat că acest articol este neconstituțional. În esență, Curtea a constatat o necorelare legislativă având relevanță constituțională din perspectiva respectării dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, între dispozițiile art.378 alin.(1) lit.c) din Codul penal și cele ale art.375 alin.(2) din Codul civil, în condițiile în care actualul Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, constituie act normativ ulterior consacrării legislative a divorțului prin acordul soților în procedură notarială, în ipoteza în care există copii minori născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați [prin Codul civil, care a intrat în vigoare în anul 2011]. Curtea a constatat că această necorelare între acte normative în vigoare determină lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate a normei penale criticate contrar principiului legalității incriminării, prevăzut la art.1 din Codul penal şi la art.7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, şi, în consecință, dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, care se referă la calitatea legii.

Totodată, Curtea a constatat că norma penală criticată este contrară dispozițiilor art.16 alin.(1) din Constituție privind egalitatea în drepturi prin raportare la prevederile constituționale ale art.49 alin.(1) referitoare la protecția copiilor și a tinerilor. În cauză, Curtea a constatat aplicabilitatea tezei referitoare la interzicerea discriminării din cuprinsul art.16 alin.(1) din Constituție, având în vedere că norma incriminatoare exclude de la protecția, prin mijloace de drept penal, persoanele îndreptățite la pensia de întreținere stabilită prin convenție autentificată, încheiată în procedura notarială de divorț.

Ca urmare, un nou proiect de lege, L375/2023, care se află acum la Camera Deputaților pentru votul final, propune modificarea articolului 378 din Codul penal, astfel încât actul notarial prin care s-a stabilit plata pensiei de întreținere să aibă același regim juridic ca cel al unei hotărâri judecătorești. Astfel, indiferent dacă divorțul are loc la notar sau în fața instanței, dacă părintele nu își îndeplinește obligația de plată, cu rea-credință, pentru mai mult de 3 luni, acesta va putea fi sancționat conform Codului penal.

×

Îți vom trimite un e-mail în momentul în care este publicat un articol nou pe pagina noastră. Te rugăm să îți introduci numele și adresa de e-mail pentru primi notificări.

 

Comentarii

Încă nu există comentarii. Lasă un comentariu.
Adresa ta de e-mail NU va fi publicată pe site.

Captcha Image

Articole care te-ar putea interesa