Noutăți

Vor mai recupera banii păgubiții Nordis?

Recent, Tribunalul București a admis cererea de intrare în insolvență formulată de către unul dintre creditorii uneia dintre societățile din cadrul Nordis Group. Un astfel de demers are consecințe juridice deosebite asupra tuturor persoanelor care au contractat cu această societate.

Este vorba despre societatea Nordis Management S.R.L., aceasta activând în dezvoltarea și promovarea imobiliară. Decizia Tribunalului poate fi încă contestată de reprezentanții societății, însă după cum se prezintă lucrurile la acest moment, pentru S.C. Nordis Management S.R.L. nu pare să existe niciun drum de întoarcere, urmând să parcurgă procedura insolvenței.

Ce este, de fapt, procedura insolvenței?

Insolvența este o modalitate legală prin care se urmărește îndeplinirea obligațiilor unei societăți comericale (și nu numai) față de creditorii săi în situații în care se preconizează existența unui risc referitor la insuficiența activelor care ar urma să fie folosite în vederea plății datoriilor.

Putem descrie foarte simplu insolvența ca fiind o „executare colectivă” a creanțelor (drepturile bănești) împotriva societății vizate. Acest tip de executare urmează să suspende toate mijloacele individuale de obținere a creanțelor. Din acest motiv, toate cererile în justiție îndreptate împotriva societății precum și executările silite, indiferent de stadiul în care se află, se vor suspenda.

Acest proces are consecințe deosebit de importante asupra modului în care va arăta societatea vizată și poate avea doar două modalități de finalizare: restabilirea societății sau falimentul.

Pentru a intra în mai multe detalii referitoare la efectele acestei proceduri este esențial să stabilim condițiile care determină utilizarea sa.

Insolvența, astfel cum este ea reglementată de Legea 85/2014 apare în situația în care o societate comercială se află stare în insolvență. Asta înseamnă că, la un moment determinant, societatea în pricină are datorii mai mari decât sume de bani disponibile pentru a le plăti, iar drept consecință, încetează să iși îndeplinească obligațiile.

Deschiderea procedurii de insolvența urmărește evitarea unei situații mult mai grave, aceea de insolvabilitate, adică situația în care o societate nu doar că nu are suficienți bani (lichidități) pentru a-și plăti datoriile, dar nu are nici măcar alte active patrimoniale suficiente pe care le-ar putea folosi în vederea plății acestor datorii.

Tristul adevăr este acela că, de cele mai multe ori, o societate aflată în insolvență este totodată și insolvabilă. Asta are o consecință fatală asupra creditorilor săi, aceea că este foarte probabil să nu-și vadă recuperate creanțele pe care le au față de societate.

Statistica ne arată că 80-90% din societățile care ajung în insolvență, vor merge mai departe spre faliment, acesta echivalând cu „moartea” societății respective.

Cum va influența insolvența soarta celor ce au de recuperat bani?

Această procedură are consecințe deosebit de importante asupra societății și asupra tuturor celor ce au de recuperat datorii de la aceasta.

În esență, controlul asupra societății este trecut în mâna creditorilor săi. Asta înseamnă că atribuțiile pe care în mod obișnuit le au administratorii societății, referitoare la luarea de decizii și modul de executare a acestora, ajung să fie luate de creditori. Este de înțeles să fie așa, întrucât interesul bunei funcționări a societății, cel puțin temporar, este desprins de persoana organelor de conducere, și coincide mai degrabă cu interesul creditorilor de a-și recupera banii.

Drept urmare, creditorii se vor constitui într-o „adunare a creditorilor” în cadrul căreia se va numi un „comitet al creditorilor”, în funcție de proporția pe care o are creanța fiecăruia din totalitatea datoriilor societății, urmând să dobândească un drept de vot în ceea ce privește soarta acesteia.

Pentru a face parte din aceste entități și pentru a putea recupera datoria de la o societate aflată în insolvență este necesar ca fiecare persoană interesată să se înscrie la masa credală.

Ce înseamnă aceasta? Masa credală reprezintă de fapt totalitatea datoriilor pe care le are societatea, totalitatea banilor ce ar trebui în mod normal distribuiți către creditori. Înscriere se face prin două modalități principale:

1. Administratorul judiciar (persoana desemnată de instanță și confirmată de adunarea creditorilor pentru a exercita supravegherea activității societății) va înscrie din oficiu acele persoane pe care le identifică ca fiind creditori din evidențele fiscale ale societății.
2. Persoana interesată care nu a fost înscrisă din oficiu va face o cerere de înscriere în tabelul creditorilor, în termen de 7 zile de la publicarea în buletinul de insolvență a tabelului preliminar de creanțe (cel stabilit inițial de administratorul judiciar).

Prezența pe tabelul definitivat al creditorilor conferă persoanelor înscrise dreptul de a alege cum urmează să își obțină creanțele. Astfel, creditorii sunt cei care decid dacă mai doresc instaurarea unor măsuri de redresare, prin intermediul acordului de restructurare și a concordatului preventiv sau dacă urmează procedura simplificată a insolvenței, adică direct inițierea falimentului.

Procedura simplificată de faliment, are ca urmare radierea societății afectate în urma lichidării întregului ei patrimoniu. Asta înseamnă ca absolut tot ce deține acea societate va fi înstrăinat iar banii obținuți vor fi distribuiți creditorilor proporțional cu drepturile fiecăruia, în ordinea stabilită de lege.

Această ordine este deosebit de importantă deoarece de cele mai mult ori face diferența între a obține suma de bani ce îți este datorată și a nu obține nimic. Astfel, cu cât ești „mai sus” în respectiva listă cu atât ai șanse mai mari de a obține ceva.

Ordinea este stabilită în funcție de două mari categorii de bunuri ale societății- bunuri grevate de garanții și bunuri libere de orice garanție. Atunci când vorbim de bunuri grevate de garanții, se va aplica ordinea stabilită de art. 159 din legea 85/2014.

Legea oferă un statul privilegiat celor care au diferite drepturi ce le oferă preferință la plata creanțelor. Cel mai adesea, un astfel de drept este ipoteca. De aceea, ideal ar fi ca în momentul în care contractezi cu o societate, mai ales atunci când vorbim de tranzacții mari, imobiliare, să te asiguri că societatea își va îndeplini obligațiile asumate prin înscrierea unei ipoteci.

Unul dintre efectele cele mai importante ale deschiderii procedurii de insolvență este faptul că toate litigiile în curs de judecare în care societatea intrată în insolvență are calitate de pârât (i se cere de pildă să restituie o sumă de bani) se vor suspenda. La fel se va întâmpla cu toate executăriile silite îndreptate împotriva societății în cauză.

Efectul de suspendare este consecința faptului că procedura de insolvență urmărește în principiu plata tuturor obligațiilor societății în mod unitar, printr-un unic proces (insolvența în sine fiind această modalitate). Drept urmare, se înțelege nevoia de a amputa orice altă intervenție exterioară asupra patrimoniului societății în cauză.

Un avantaj semnificativ al creanțelor garantate este reprezentat de faptul că titularii acestora pot cere ridicarea suspendării executării. Asta înseamnă că putem vorbi totuși, în situație de excepție, de o executare individuală în cadrul celei colective (în cadrul insolenței) însă doar în măsura în care activul patrimonial ce face obiectul garanției nu este necesar desfășurării activității societății conform planului de redresare (atunci când există un astfel de plan).

La ce trebuie avut grijă atunci când se încheie un contract?

Niciodată să nu acceptați clauze contractuale care au exprimări asemănătoare cu „cumpărătorul renunță la dreptul său de ipotecă” sau „vânzătorul nu oferă nicio garanție pentru îndeplinirea obligațiilor” ori altele asemenea. În situații extreme precum este cea a insolvenței unei societăți, existența unei garanții poate schimba soarta întregului proces.

Dacă în ceea ce privește creditorii care au garanții pentru realizarea drepturilor lor lucrurile stau relativ bine, problema reală afectează acei creditori ce nu au niciun fel de garanție, denumiți creditori chirografari.

Putem spune, fără să fim prea duri, că acești creditori primesc „ce rămâne”, iar de cele mai multe ori nu rămâne absolut nimic.

Ordinea de plată a creanțelor stabilită de legea Legea 85/2014 este de fapt porționată în două părți distincte, care vizează bunuri distincte, după cum am mai arătat. Dacă până acum am vorbit de creanțe garantate, înseamnă că acestea urmează să fie plătite din banii obținuți ca urmare a valorificării bunurilor garantate. Creanțele negarantate, în schimb, vor fi plătite din restul banilor ce se pot obține din valorificarea activelor societății.

Și între acestea, legea stabilește o ordine de îndestulare care se aplică în caz de faliment. Această ordine, stabilită la art. 161 al aceleiași legi, este deosebit de importantă deoarece poate face distincția dintre a primi ceva sau a rămâne cu mâna goală.

Citind acest articol vom observa că abia la punctul 9 (din cea de-a doua listă) sunt incluși creditorii „obișnuiți” ai societății. Aici se includ cei ce au contractat cu societatea Nordis Management S.R.L., le-au oferit sume de bani și au renunțat prin contract la garanțiile pe care chiar legea le-ar fi oferit în mod normal.

Ce soluții pot avea la dispoziție cei vătămați?

În primul rând, cei interesați ar trebui să poată ca în timpul procedurii insolvenței să obțină recunoașterea faptului că în cuprinsul contractului pe care l-au semnat există o clauză abuzivă. Aceasta deoarece, în principiu, vorbim de contracte între un profesionist (S.C. Nordis Management S.R.L.) și un consumator. În aceste contracte în care discrepanța dintre părți este atât de semnificativă, legea vine să ofere protecții împotriva abuzurilor. Așadar, cel interesat trebuie să se poată adresa instanței de judecată, care să constate că deși el și-a asumat prin contract o clauză (de exemplu, de renunțare la ipoteca legală) această clauză îl pune într-o poziție vădit disproporționată față de cocontractant, și drept urmare să declare nulă clauza respectivă, având drept consecință recunoașterea dreptului (posibilitatea de a utiliza ipoteca legală).

O altă posibilitate pe care o au persoanele prejudiciate este aceea de a apela la mijloacele specifice de protejare a patrimoniului societății, pe care le stabilește Legea 85/2014. Acestea sunt: anularea actelor frauduloase și acțiunea în angajarea răspunderii organelor de conducere ori a altor persoane.

Anularea actelor frauduloase vizează anumite categorii de acte pe care legea le consideră ca fiind dăunătoare pentru activitatea societății. Acestea sunt văzute ca acte menite să diminueze patrimoniul social, și drept urmare sunt prezumate ca fiind încheiate în frauda creditorilor societății, cu scopul ca aceștia să nu poată obține sumele la care sunt îndreptățiti. Astfel de acte sunt, cu titlu de exemplu, cele încheiate în ultimele 6 luni înainte de deschiderea insolvenței în care prestațiile sunt vădit disproporționate, cele de plată anticipată a unor datorii nescadente, cele cu titlu gratiuit, etc.

Acțiunea în angajarea răspunderii organelor de conducere a societății vizează cu totul și cu totul alte situații. Aici vorbim de o răspundere personală și subiectivă a celor implicați efectiv în procesul decizional. Aceste persoane pot fi ținute responsabile pentru eșecul societății, în măsura în care se demostrează că aceștia au avut vreo implicație. În această categorie intră doar actele săvârșite cu intenția de a prejudicia, așadar nu poate fi invocată o eventuală culpă profesională.

Prin toate aceste mijloace, legea încearcă să ofere creditorilor cât mai multe pârghii de a-și obține drepturile. Din păcate, așa cum am mai spus, realitatea este aceea că cei care nu și-au preconizat o serie de garanții, rămân prejudiciați. Deznodământul final depinde foarte mult de toate clauzele contractuale asumate față de S.C. Nordis Management S.R.L și de asistența juridică obținută ulterior deschiderii procedurii de insolvență.