Noutăți

5 minute - Timp de citire (1036 cuvinte)
reducerea-donatiilor-mostenire
3
  23-11-2023
  716
  0

Reducerea donațiilor în cazul moștenirii legale

Când vine vorba despre succesiune, problemele juridice care pot apărea sunt multiple. Una dintre cele mai întâlnite se referă la donații. Donația este contractul prin care o persoana are intenția de a oferi, fără nici o altă obligație, un bun imobil sau mobil, unei alte persoane. Prin intermediul acestui contract una dintre părți urmărește mereu un câștig, în timp ce partenerul său urmărește să-l recompenseze pe cel căruia îi face donația. Trebuie reținut că acest tip de contract nu oferă părților o siguranță la fel de ridicată ca și contractele cu titlu oneros, cum este vânzarea, deoarece donațiile pot fi revocate, anulate, supuse raportului și reduse. În cele ce urmează vom vorbi în termeni generali despre ce se întâmplă cu donațiile după deschiderea succesiunii.

Decuius (persoana decedată) poate să încerce să-și dezmoștenească o parte din urmași prin încheierea de liberalități, adică de donații și testamente. Însă, există o categorie de moștenitori care nu pot fi dezmoșteniți, mai exact moștenitorii rezervatari, adică soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați ai defunctului. Aceștia beneficiază de o rezervă succesorală care le revine, potrivit legii, indiferent de voința celui pe care îl moștenesc. Conform art. 1088 Cod Civil, rezerva fiecărui moștenitor este jumătate din cota succesorală, care în absența liberalităților sau dezmoștenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal. Prin urmare, în timpul vieții, decuius nu poate face acte de dezmoștenire, donații sau testamente care să încalce rezerva. Partea din bunurile defunctului care nu este rezervată prin lege și de care acesta poate dispune prin liberalități se numește cotitate disponibilă.

Nu sunt rare cazurile în care se constată că anumite liberalități, cum sunt și donațiile, încalcă rezerva succesorală și reprezintă, într-o oarecare măsură, o formă de dezmoștenire. În această situație, legiuitorul a reglementat o soluție pentru a-i proteja pe rezervatari, numită reducțiunea liberalităților excesive.

Pentru ca un moștenitor să se poată folosi de această instituție de drept trebuie să vadă dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Prima dată trebuie stabilită valoarea masei succesorale, ca mai apoi să se poată determina rezerva succesorală și cotitatea disponibilă. Pentru a face acest lucru trebuie determinat activul brut al moștenirii, adică trebuie calculată valoarea tuturor bunurilor pe care defunctul le avea la momentul deschiderii succesiunii. După ce se stabilește această valoare se va scădea din ea pasivul (datoriile) moștenirii, pentru a determina care este valoarea efectivă a moștenirii. Odată aflată, se adaugă valoarea donațiilor și legatelor făcute de defunct, iar acest ultim rezultat reprezintă masa succesorală propriu-zisă, de unde urmează să se determine dacă defunctul a încălcat sau nu rezerva prin liberalitățile făcute.

Dacă după această operațiune se constată că rezerva a fost încălcată, urmează a se proceda la reducțiunea liberalităților excesive. Reducerea se face în următoarea ordine: prima dată se reduc testamentele, mai apoi donațiile. Dacă nu există legate și există doar donații, acestea se reduc în ordinea inversă încheierii lor, adică începând cu cea mai nouă. Efectul reducțiunii asupra donațiilor este acela că acestea vor fi desființate în măsura necesară întregirii rezervei succesorale. Această acțiune este prescriptibilă în termen de 3 ani, după caz: de la data deschiderii moștenirii, de la data la care moștenitorii au pierdut posesia bunurilor care formează obiectul liberalității sau de la data la care aceștia au aflat de existența liberalității excesive.

Există anumite situații prevăzute de lege în care și alte tipuri de contracte sunt susceptibile de reducțiune, chiar dacă nu sunt liberalități, ci contracte cu titlu oneros. Conform art. 1091 alin. (4) Cod Civil, până la proba contrară, contractele cu titlu oneros care transferă dreptul de proprietate încheiate între defunct și soțul supraviețuitor, descendenții săi sau ascendenții privilegiați se prezumă a fi donație, dacă înstrăinarea a fost făcută cu rezerva uzufructului, abitației sau uzului. Această prezumție există și dacă contractul încheiat cu unul dintre moștenitorii rezervatari este o întreținere sau o rentă viageră.

Situația reglementată de art. 1091 alin. (4) Cod Civil cade sub incidența donațiilor deghizate, dacă prezumția nu este răsturnată. Însă, donațiile pot fi ascunse și sub forma altor contracte cu titlu oneros, cum ar fi cele de vânzare, întreținere sau alte contracte, chiar și în lipsa clauzei de uzufruct sau a caracterului viager al întreținerii. În astfel de situații avem de a face cu o donație deghizată, o simulație. Mai exact, contractul public poate fi orice contract cu titlu oneros, în timp ce contractul secret este cel de donație.

Prin urmare, contractul secret nu trebuie să îmbrace o anumită formă, chiar dacă o donație valabil încheiată trebuie să fie solemnă. Este suficient ca părțile să aibă intenția de a încheia această liberalitate, adică, să se urmărească gratificarea partenerului contractual, părțile să aibă capacitatea cerută de lege pentru a încheia o donație, să aibă un obiect al obligației determinat sau cel puțin determinabil, iar cauza să fie licită și morală.

În schimb, contractul public trebuie să îndeplinească, cel puțin în aparență, toate condițiile de fond ale actului pe care părțile pretind că l-au încheiat. De exemplu, dacă contractul aparent este o vânzare, aceasta trebuie să prevadă bunul care se vinde și prețul, iar dacă este vorba de o vânzare de bunuri imobile, să fie încheiată în forma autentică.

După ce a fost formal încheiată, donația disimulată generează consecințe similare donațiilor evidente, putând fi anulată în caz de ingratitudine sau nerealizarea sarcinilor. În plus, va fi luată în considerare în determinarea masei succesorale, a raportului donațiilor și a reducțiunii liberalităților excesive. Aceasta se va proba conform regulilor simulației, adică de principiu prin orice mijloc de probă.

Prevederile art. 1289 alin. (1) Cod Civil specifică faptul că actul secret produce efecte și față de succesorii universali sau cu titlu universal al părților, deci și față de moștenitorii rezervatari. Cu toate acestea, dacă din natura contractului sau din stipulația părților reiese că simulația nu își produce efectele și față de moștenitori, este necesar ca aceștia să dovedească existența contractului secret. După ce se demonstrează că părțile contractante au dorit în realitate încheierea unei donații prin simulație, moștenitorii pot cere reducțiunea liberalităților excesive.

În concluzie, donațiile pot fi reduse dacă acestea încalcă rezerva succesorală, însă această reducțiune se face în limita întregirii rezervei. Procedeul prin care se reduc aceste donații este unul complex, gândit în așa manieră încât să nu lezeze nici interesele moștenitorilor, dar nici pe cele ale defunctului.

×

Îți vom trimite un e-mail în momentul în care este publicat un articol nou pe pagina noastră. Te rugăm să îți introduci numele și adresa de e-mail pentru primi notificări.

 

Comentarii

Încă nu există comentarii. Lasă un comentariu.
Adresa ta de e-mail NU va fi publicată pe site.

Captcha Image

Articole care te-ar putea interesa