Noutăți

3 minute - Timp de citire (687 cuvinte)
disparitia-banilor-cash
5
  12-05-2023
  791
  0

Lipsa bancnotelor și modalitățile legale de plată

Un nou proiect de lege, deja aprobat de Senat, creează agitație în rândul celor care nu sunt adepți ai digitalizării. Proiectul PL-X nr. 29/2023 aduce modificări în ceea ce privește folosirea banilor în numerar, restrângând tot mai mult situațiile în care vom putea plăti cu peșin. Sub pretextul diminuării evaziunii fiscale și a ratei criminalității, se dorește folosirea sistemelor de plată electronice în cât mai multe locuri, începând de la micile prăvălii de cartier și până la instituțiile publice.

Printre cele mai importante modificări aduse, se află interdicția angajatorilor de a mai plăti salariile în numerar. Conform proiectului, aceștia vor trebui să asigure plata salariilor fie prin virament bancar, fie printr-o altă metodă care să nu implice folosirea numerarului, exceptate fiind de la acestă interdicție doar două categorii:

  • Consumatorii vulnerabili, definiți de Legea 258/2017 - consumatorul al cărui venit lunar nu depășește echivalentul a 60% din câștigul salarial mediu brut pe economie, previzionat în ultima prognoză macroeconomică, respectiv prognoza de toamnă, publicată de către Comisia Națională de Prognoză în anul în curs pentru anul următor, sau al cărui venit din ultimele 6 luni nu depășește echivalentul a 60% din câștigul salarial mediu brut pe economie. De reținut că la această categorie se pot încadra și pensiile mici;
  • Personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

Comercianții, persoanele fizice autorizate sau întreprinderile individuale ori de familie vor fi, de asemenea, obligați să accepte cel puțin un instrument de plată fără numerar.

Deși acest trend al plăților prin link-uri dedicate sau cu ajutorul aplicațiilor de pe telefonul mobil există deja de câțiva ani, el a luat amploare în perioada pandemiei de COVID-19, când s-a încurajat cu orice preț evitarea contactului cu bancnotele. Însă faptul că aceste metode de plată sunt mai des folosite, nu înseamnă că putem renunța definitiv la banii cash.

În 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat într-o speță privind obligativitatea plății prin conturi bancare sau prin alte mijloace de plată electronice. Soluția Curții, prevede faptul că instituirea mijloacelor alternative de plată nu poate duce la înlăturarea bancnotelor și a monezilor ca mijloc legal de plată. (cauza Johannes Dietrich și Norbert Haring vs Hessischer Rundfunk)

Mai mult, conform legislației noastre, mai exact art.17 din Legea 101/1998, bancnotele și monezile care nu au fost retrase din circuit trebuie să fie acceptate la valoarea lor nominală pentru plata tuturor obligațiilor publice și private. Cu alte cuvinte, plata în numerar nu poate fi refuzată iar folosirea cardului/transferului bancar sau a aplicațiilor mobile de plată trebuie să fie doar o opțiune, un mijloc alternativ de plată, cuvântul cheie fiind „alternativ”.

În ceea ce privește moneda digitală, nici folosirea acesteia nu ar trebui, cel puțin la nivel teoretic, să poată fi impusă. Conform Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, doar bancnotele emise (în format fizic) de către Banca Centrală Europeană și de băncile centrale naționale au statutul legal de mijloc de plată.

Proiectul de lege prevede, deocamdată, doar obligativitatea plății salariului exclusiv prin transfer bancar însă cine știe ce alte amendamente vor fi adăugate până la votul final. Ne-am cam obișnuit, din păcate, ca fruntașii țării să se pună în slujba unor ideologii și a unor grupuri de interese mai degrabă decât în slujba poporului. Pentru a nu divaga prea mult, amintesc prevederile art. 135 al. 2 lit. b din Constituția României: „Statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară.”

Și dacă tot am ajuns la Constituție, să amintim și care sunt limitele revizuirii Constituției prevăzute de art. 152:

(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora.

(3) Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenta și nici în timp de război.

Poate acum puteți percepe din alt unghi lupta împotriva obligativității deciziilor Curții Constituționale. Concluziile le voi lăsa în seama cititorilor.

×

Îți vom trimite un e-mail în momentul în care este publicat un articol nou pe pagina noastră. Te rugăm să îți introduci numele și adresa de e-mail pentru primi notificări.

 

Comentarii

Încă nu există comentarii. Lasă un comentariu.
Adresa ta de e-mail NU va fi publicată pe site.

Captcha Image

Articole care te-ar putea interesa