Noutăți

Legea turnătoriei a intrat în vigoare

Legea Turnătoriei sau Legea turnătorului la locul de muncă (whistleblower) cum este cunoscută a intrat în vigoare la 22.12.2022. Legea 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public  stabilește cadrul general în materia protecției persoanelor care raportează încălcări ale legii, produse sau care sunt susceptibile să se producă, în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.

1. Avertizorul în interes public.

Conform art.3 punctul 7, un avertizor în interes public este persoana fizică care efectuează o raportare sau divulgă public informaţii referitoare la încălcări ale legii, obţinute în context profesional. Din categoria acestor persoane pot face parte: lucrătorii, persoanele care desfăşoară o activitate independentă, acţionarii şi persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administraţie, precum şi voluntarii şi stagiarii remuneraţi sau neremuneraţi, orice persoană care lucrează sub supravegherea şi conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanţilor şi a furnizorilor acesteia.

Informațiile furnizate trebuie să conțină indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii și să fi fost obținute într-un context profesional. În cazul în care avertizorul divulgă cu bună știință informații care nu sunt reale, acesta poate fi sancționat cu amendă de la 2.500 lei la 30.000 lei, dacă fapta nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât să fie considerată, potrivit legii, infracţiune.

2. Autoritățile competente să primească informații.

Autoritățile competente să primească astfel de informații sunt după cum urmează:

1. autorităţile şi instituţiile publice care, potrivit dispoziţiilor legale speciale, primesc şi soluţionează raportări referitoare la încălcări ale legii, în domeniul lor de competenţă;
2. Agenţia Naţională de Integritate, denumită în continuare Agenţia;
3. alte autorităţi şi instituţii publice cărora Agenţia le transmite raportările spre competentă soluţionare;

Autorităţile, instituţiile publice, alte persoane juridice de drept public, indiferent de numărul de angajaţi, precum şi persoanele juridice de drept privat care au cel puţin 50 de angajaţi au obligaţia de a identifica sau institui canale interne de raportare, de a stabili proceduri de raportare internă şi pentru efectuarea de acţiuni subsecvente, care trebuie să cuprindă următoarele elemente:

1. conceperea, instituirea şi gestionarea modalităţii de primire a raportărilor astfel încât să fie protejată confidenţialitatea identităţii avertizorului în interes public şi a oricărei părţi terţe menţionate în raportare şi să se împiedice accesul la raportare al personalului neautorizat;
2. obligaţia de a transmite avertizorului în interes public confirmarea primirii raportării, în termen de cel mult 7 zile calendaristice de la primirea acesteia;
3. desemnarea unei persoane, a unui compartiment sau a unui terţ, cu atribuţii în ceea ce priveşte primirea, înregistrarea, examinarea, efectuarea de acţiuni subsecvente şi soluţionarea raportărilor, care să acţioneze cu imparţialitate şi care să fie independent în exercitarea acestor atribuţii;
4. efectuarea cu diligenţă a acţiunilor subsecvente de către persoana desemnată;
5. obligaţia de informare a avertizorului în interes public cu privire la stadiul acţiunilor subsecvente, în termen de cel mult 3 luni de la data confirmării de primire sau, în cazul în care nu i s-a confirmat primirea raportării, de la expirarea termenului de 7 zile prevăzut la lit. b), precum şi, ulterior, ori de câte ori sunt înregistrate evoluţii în desfăşurarea acţiunilor subsecvente, cu excepţia cazului în care informarea ar putea periclita desfăşurarea acestora;
6. obligaţia de informare a conducătorilor autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi persoanelor juridice de drept privat, cu privire la modalitatea de soluţionare a raportării;
7. obligaţia de a furniza informaţii clare şi uşor accesibile privind procedurile de raportare externă către autorităţile competente şi, după caz, către instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii Europene;
8. obligaţia de informare a avertizorului în interes public cu privire la modalitatea de soluţionare a raportării.

Persoana desemnată, precum şi mijloacele de raportare trebuie aduse la cunoştinţa fiecărui angajat, prin afişare pe pagina de internet a instituţiei şi prin afişare la sediu, într-un loc vizibil şi accesibil. Angajatorul trebuie să se asigure că, în orice moment, cel puţin un mijloc de raportare este accesibil.

Persoanele care doresc să divulge informații în interes public o pot face fie prin raportare internă, fie prin raportare externă către Agenția Națională de Integritate. Raportarea se poate face pe suport scris sau electronic, poate fi sub formă de mesaj vocal, prin comunicare telefonică sau chiar față în față și ar trebui să conțină cel puțin următoarele informații: numele şi prenumele, datele de contact ale avertizorului în interes public, contextul profesional în care au fost obţinute informaţiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul unei autorităţi, instituţii publice, oricărei alte persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanei juridice de drept privat, precum şi, după caz, probele în susţinerea raportării, data şi semnătura, după caz. Important este de reținut faptul că avertizorul își poate păstra anonimatul dacă dorește.

Toate raportările se păstrează într-un registru pentru o perioadă de 5 ani după care sunt distruse, indiferent de suportul pe care se află.