Noutăți

Divorț, partaj și daune morale în 2023

Oamenii încep să caute un avocat specializat în divorț și partaj când raporturile de căsnicie sunt grav vătămate, violența în familie și infidelitatea fiind cele mai întâlnite cauze, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. În acest caz, într-adevăr nu-ți mai rămâne decât să pui capăt relației toxice prin divorț iar apoi să procedezi la împărțirea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei.

Trebuie să știi că ai la dispoziție 3 modalități prin care se poate obține desfacerea căsătoriei:
-    divorțul pe cale judiciară, prin intermediul instanței de judecată;
-    divorțul pe cale administrativă;
-    divorțul prin procedură notarială.

1. Divorțul pe cale judiciară

  Desfacerea căsătoriei prin intermediul instanței de judecată este cea mai comună modalitate de desfacere a căsătoriilor de lungă durată și singura aplicabilă în cazul în care soții nu sunt de acord cu privire la aspectele referitoare la divorț, la cele privitoare la minori sau la partajul bunurilor comune.

Se poate recurge la divorțul pe cale judiciară atât în situația în care ambii soți sunt de acord, cât și în cazul în care unul dintre aceștia refuză desfacerea căsătoriei. În situația în care ambii soți sunt de acord, situația este simplă. Aceștia pot formula o cerere de chemare în judecată comună, prin care să solicite instanței să dispună desfacerea căsătoriei.

Ce fac dacă soțul nu este de acord cu divorțul?

Dacă unul dintre soți nu este de acord cu divorțul, soțul care dorește desfacerea căsătoriei poate să îl cheme în judecată pe celălalt, solicitând instanței să pronunțe desfacerea căsătoriei, în ciuda opoziției celuilalt soț.

O problemă specială în cadrul divorțului pe cale judiciară o prezintă culpa exclusivă a unuia dintre soți. De regulă, fiecare parte solicită desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a celuilalt soț. Uneori întemeiat, alteori neîntemeiat. Iar dacă dovezile sunt solide (de ex infidelitate probată cu poze, înregistrări, conversații pe Whatsapp etc) instanța de judecată poate pronunța divorțul din culpa exclusivă a soțului care a „călcat greșit”.

Dincolo de mulțumirea sufletească a faptului că sentința reflectă realitatea de fapt, există și o miză financiară a pronunțării divorțului din culpa exclusivă a unuia dintre soți. În acest caz, celălalt soț poate cere daune morale pentru prejudiciul moral suferit. Din acest punct de vedere, procedura divorțului pe cale judiciară este net superioară (mai complexă) celorlalte modalități de desfacere a căsătoriei. Un alt aspect asupra cărora soții, de regulă, nu se înțeleg este cel privind nivelul obligației de întreținere a copiilor minori (pensia de întreținere).

2. Divorțul pe cale administrativă

Desfacerea căsătoriei pe această cale este posibilă doar dacă ambii soți sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori. Competența aparține ofițerului de stare civilă de la locul unde s-au căsătorit soții sau de la ultima locuință comună a acestora. În acest sens, dacă căsătoria a fost încheiată de ofițerul de stare civilă de la Primăria Timișoara, tot acesta are competența de a constata divorțul. În situația, spre exemplu, în care căsătoria a fost încheiată la Primăria Oradea, dar soții s-au mutat împreună la Arad anterior destrămării relației, competența aparține și ofițerului de stare civilă de la Primăria Arad.

3. Divorțul pe cale notarială

Divorțul prin procedură notarială se poate obține numai dacă soții sunt de acord. Nu contează dacă au copii minori sau nu, cât timp sunt de acord asupra tuturor aspectelor privitoare la:

– numele pe care să îl poarte ulterior divorțului;
– exercitarea autorității părintești de către ambii soți;
– stabilirea locuinței minorilor după divorț;
– păstrarea legăturilor personale între părintele separat de copil și copil;
– stabilirea contribuției părinților la cheltuielile privitoare la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a minorilor.

Competența aparține notarului public de la locul unde a fost încheiată căsătoria sau de la ultima locuință comună a soților, precum în cazul divorțului pe cale administrativă.

4. Partajul

Și în cazul partajului bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei ai la dispoziție 2 proceduri, cea judiciară și cea notarială. În mod evident, în cazul partajului notarial părțile trebuie să fie de acord cu modul de împărțire a bunurilor comune.

Cum de obicei fiecare dintre soți susține că a contribuit mai mult la dobândirea bunurilor comune (case, apartamente, mașini etc) și/sau la coeziunea familiei, se ajunge, în majoritatea cazurilor la partajul judiciar. A nu se crede că doar în bani se măsoară contribuția unui soț. Îngrijirea gospodăriei, creșterea și educarea copiilor sunt cel puțin la fel de importante ca și banii.

Procesul de partaj este, în general, unul lung, costisitor și anevoios. Anevoios deoarece probațiunea este una grea, adesea fiind necesară administrarea mai multor expertize de specialitate. (expertiză de evaluare, expertiză contabilă etc)

Scopul procesului de partaj este, pe scurt, să determine care sunt bunurile dobândite în timpul căsătoriei, care e valoarea lor, care a fost contribuția fiecărui soț la dobândirea lor și, finalmente, cum se vor împărți. În cadrul procesului se poate stabili și în ce condiții va continua plata unui credit contractat în timpul căsătoriei sau alte aspecte particulare fiecărui caz în parte.