Noutăți

Când și cum se poate face o plângere CEDO

Drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt reglementate atât la nivel internațional, cât și la nivel național. La nivel european, aceste drepturi au fost consacrate prin Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (în continuare CEDO sau Convenția) din 1950, care în prezent se aplică unui număr de 47 state membre, dintre care 27 sunt state membre ale Uniunii Europene. Convenția este obligatorie pentru toate statele membre, care se îndatorează să le garanteze cetățenilor respectarea acestor drepturi.

România a ratificat Convenția  prin Legea 30/1994, moment de la care cetățenii români sunt îndreptățiți să înainteze Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare CtEDO, Curtea sau Curtea de la Strasbourg) plângeri în cazul în care consideră că li s-au încălcat de către statul român drepturi fundamentale garantate de CEDO. Printre acestea se numără dreptul la viață, dreptul la libertate și siguranță, dreptul la un proces echitabil, dreptul la viață privată și de familie, libertatea de exprimare, interzicerea discriminării, dar și alte drepturi.

Când pot fi înaintate cereri în fața Curții Europene a Drepturilor Omului?

Nu pot fi înaintate plângeri la CtEDO fără existența unei proceduri interne, în sensul că nu se poate apela la această protecție garantată la nivel european decât după ce se încearcă obținerea dreptății în fața instanțelor din România, deoarece drepturile și libertățile omului prevăzute de CEDO sunt aplicate la nivel național de judecătorul de drept comun. Dacă în primă instanță problema nu a fost rezolvată, va trebui să formulați apel, iar dacă există motive de recurs și acesta va trebui înaintat, înainte de a vă putea adresa CtEDO. În concluzie, așa cum prevede art. 35 din CEDO, trebuie epuizate toate căile de atac interne.

Ce se poate ataca printr-o cerere adresată curții?

Trebuie reținut că în fața CtEDO nu vă îndreptați împotriva altei persoane, ci împotriva statului, deoarece acesta și-a asumat obligația de a vă proteja drepturile garantate de Convenție și nu a făcut acest lucru. Din acest motiv trebuie epuizate și toate căile de atac interne, deoarece în acest mod i se dă statului șansa să își îndeplinească obligația înainte de a fi „tras la răspundere” de că CtEDO.

O altă condiție este că prin hotărârea definitivă a ultimei instanțe să existe încălcări ale drepturilor garantate de CEDO, trebuie să aveți calitatea de victimă a acestei încălcări și să suferiți un prejudiciu real, în caz contrar, cererea vă va fi respinsă. De asemenea, trebuie să aveți grijă să respectați normele şi procedurile aplicabile în legislația internă, dacă spre exemplu ați depășit termenul pentru formularea recursului, iar acesta a fost motivul respingerii, cererea adresată CtEDO va fi, de asemenea, respinsă.

Aspecte procedurale cu privire la cererea adresată Curții Europene a Drepturilor Omului?

Când doriți să vă adresați CtEDO trebuie să aveți grijă la termenul de formulare a unei astfel de cereri, deoarece aveți la dispoziție 4 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii ultimei instanțe pentru a introduce cererea de admisibilitate în fața Curții, sancțiunea depășirii termenului respectiv fiind respingerea cererii. În plus, trebuie reținut că pentru aceleași motive vă puteți adresa doar o singură dată Curții de la Strasbourg, dacă introduceți o nouă cerere fundamentată pe aceleași motive, aceasta va fi inadmisibilă.

Procedura de redactare a cererii este simplă, CtEDO a pus la dispoziție formularul oficial de cerere, care trebuie imprimat și completat corespunzător, iar cererea trebuie însoțită de hotărârile instanțelor naționale și de documente relevante care să dovedească încălcările pretinse, putând  fi formulată acțiunea în oricare dintre limbile statelor membre. Sesizarea se trimite prin poștă și nu trebuie plătită vreo taxă pentru această cerere.

Prima dată va fi analizată admisibilitatea cererii. În condițiile în care, criteriile menționate anterior nu sunt îndeplinite, cererea dumneavoastră va fi declarată inadmisibilă. Admisibilitatea cererii se judecă diferit, în funcție de complexitatea cauzei. Dacă cererea întrunește condițiile de admisibilitate și este completată corespunzător, instanța o va comunica statului pârât, invitând părțile la soluționarea conflictul pe cale amiabilă, iar dacă nu este posibil, va asculta fiecare parte cu privire la pretențiile sale.

Procesul poate dura, în funcție de complexitatea cazului, de la câteva luni la câțiva ani, însă indiferent de timpul de soluționare a cererii, hotărârea atacată la CtEDO (acea hotărâre definitivă pronunțată de instanța română) nu suspendă executarea acesteia până la o pronunțare efectivă a Curții.

Efectele unei hotărâri favorabile a Curții Europene a Drepturilor Omului

Efectele hotărârilor CtEDO au caracter obligatoriu, însă rolul Curții este mai degrabă unul declarativ, deoarece nu are puterea de a interveni în modificarea legislației naționale, nici să caseze hotărârile date de instanțele interne sau să anuleze actele autorităților statale. Cu toate acestea, statul pârât are obligația de a repara încălcările declarate de Curte deoarece acestea nu respectă prevederile convenționale, iar respectarea Convenției este o obligație asumată de statele membre prin însăși semnarea acesteia. CtEDO constată că cea mai bună modalitate de reparare a prejudiciilor cauzate de încălcarea Convenției este readucerea în situația inițială, adică încetarea încălcării dreptului și înlăturarea consecințelor cauzate de această încălcare. În situația în care nu se mai poate realiza repunerea în situația anterioară încălcării dreptului, cetățenii reclamanți au dreptul de a primi o reparație echitabilă prin echivalent evaluabil în bani.

Exemple de situații în care România a fost chemată în fața Curții Europene a Drepturilor Omului

Prin urmare, dacă considerați că v-a fost încălcat unul din drepturile prevăzute de CEDO și sunt îndeplinite toate condițiile pentru înaintarea unei cereri în fața Curții, nu ezitați să faceți acest lucru. Unul din drepturile des încălcate de către statele membre este cel garantat de art. 6, anume dreptul la un proces echitabil. Spre exemplu, în cauza Gal c. României, reclamantei nu i s-a permis să audieze un martor cheie în fața instațelor de judecată, iar declarațiile acestui martor date în faza de urmărire penală au stat la baza condamnării sale.

Aceasta a considerat că instanța de apel nu a examinat direct toate probele și a hotărât asupra condamnării sale pe baza acelorași probe pentru care a fost achitată în primă instanță. În plus, aceasta a susținut că unul dintre judecătorii completului de judecată nu a fost prezent la audiera unora dintre martorii din cauză, iar pe declarațiile acestora a fot întemeiată decizia de condamnare. Reclamanta a făcut recurs, însă acesta i-a fost respins. Prin urmare, considerând că drepturile sale privind procesul echitabil garantate de CEDO au fost încălcate de către statul român, aceasta a făcut o cerere în fața Curții.

Curtea a făcut trimitere la principiile bine stabilite privind dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenţie, „inclusiv dreptul acuzatului de a interoga martorii, direct sau prin reprezentant, garantat de art. 6 § 3 lit. d), care impun, în special, ca acuzatului să i se ofere o posibilitate adecvată şi suficientă de a contesta probele incriminatoare şi de a-i interoga pe autorii acestora, fie în momentul depunerii acestora, fie într-o etapă ulterioară.” ¹  CtEDO a constatat că au fost afectate „garanțiile unei „proceduri în contradictoriu” și principiul „egalității armelor” într-o manieră incompatibilă cu dreptul la un proces echitabil” ², datorită faptului că reclamantei nu i s-a permis să confrunte martorul pe a căror declarații din urmărirea penală a fost condamnată.

Cu toate acestea, trebuie reținut faptul că drepturile garantate de CEDO nu sunt absolute, acestea pot avea și anumite limitări, însă acest subiect va fi abordat într-un alt articol. În cazul în care introduceți o cerere în fața CtEDO, care este întemeiată pe o încălcare a unui articol din Convenție, însă dreptul pe care îl considerați încălcat de către stat a fost manifestat într-un mod abuziv, Curtea nu vă va da câștig de cauză. Acesta a fost și situația în cauza Molnar c. României, unde reclamantul era simpatizantul unei organizații cu ideologii de extremă dreaptă. Acesta a promovat mesajele acestei organizații în orașul său, unde a fost prins de autorități și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de Propagandă în favoarea statului totalitar, prevăzută de art. 166 din Vechiul Cod Penal.

Reclamantul a considerat că a fost tras la răspundere penală pe nedrept, deoarece acesta doar își manifesta dreptul garantat de art. 10 din Convenție, anume dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie. Însă, Curtea a reținut că mesajele propagate de reclamant „vizează instigarea la ură împotriva unor minorităţi, „sunt de natură să tulbure grav ordinea publică şi încalcă valorile fundamentale ale Convenţiei şi ale unei societăţi democratice” ³. În concluzie, „asemenea acte sunt incompatibile cu democraţia şi cu drepturile omului, astfel că, în virtutea dispoziţiilor art. 17 din Convenţie, reclamantul nu se poate prevala de dispoziţiile art. 10” ⁴.

Cu alte cuvinte, trebuie ca prin manifestarea dreptului dumneavoastră să nu încălcați drepturile altor persoane garantate de Convenție, deoarece art. 17 din aceasta prevede că nimeni nu se poate folosi de drepturile garantate de CEDO pentru a îngrădi drepturile altei persoane.

În concluzie, trebuie reținut faptul că drepturile și libertățile dumneavoastră sunt apărate atât pe plan național, cât și la nivel european, iar dacă aceste drepturi vă sunt încălcate, este bine să vă adresați unui avocat care vă poate îndruma în toți pașii necesari pentru a putea obține un rezultat favorabil în cauza dumneavoastră.

--------------------------

¹ Cauza Gal c. României, C- nr. 49229/15, din 30 august 2022, para. 10.

² Ibidem., para. 15.

³ Molnar c. României, C – nr. 16637/06, din 23 octombrie 2021, para. 23.

⁴ Idem.