Noutăți

România oferă cetățenie mai ușor – însă doar celor care aduc valoare!

Începând cu primăvara lui 2025, România și-a actualizat semnificativ legislația privind cetățenia. Practic, statul transmite un mesaj mai clar, de genul: „Ținem la cei care contribuie cu ceva”. Dacă vrei să aplici și vrei să știi exact ce s-a schimbat, cum poți să te înscrii, ce înseamnă „valoare”, iată ce trebuie să știi.

Termenul de rezidență legală în România pentru a putea aplica, în mod standard, este de cel puțin 8 ani, în care persoanele trebuie să fi locuit legal în România. Însă, dacă ești căsătorit cu un cetățean român, termenul preferențial rămâne – rezidență de 5 ani.

Ce s-a schimbat?

Legea nr. 14/2025, care modifică Legea cetățeniei nr. 21/1991, a intrat în vigoare pe 15 martie 2025. Printre cele mai importante modificări aduse de noua reglementare menționăm:

• Dacă dovedești „contribuții de valoare” – activități profesionale, culturale, științifice ori sociale, rezidența poate fi redusă cu până la 3 ani;
• Introducerea obligativității cunoașterii limbii române la nivel B1 pentru majoritatea solicitanților;
• Introducerea verificării biometrice (fotografie și amprente) pentru cererile de cetățenie, iar documentul eliberat nu e doar un certificat pe hârtie, ci un card-cetățenie electronic (citizenship card);
• Digitalizarea procesului – treptat devine mai transparent, cu o platformă care permite urmărirea stării dosarului;

Ce înseamnă „a aduce valoare”?

Aceasta este partea esențială – legea pune accent pe integrare reală și pe contribuții concrete. Iată ce tipuri de „valoare” pot fi considerate relevante:

• Activități culturale sau de promovare a imaginii României sau a românilor din străinătate;
• Activități științifice, didactice sau jurnalistice în limba română;
• Implicare civică, socială, voluntariat care să arate că te-ai integrat și ai adus un beneficiu comunității românești;
• În general, statul urmărește să vadă că nu doar ai stat pe teritoriul României, ci că ai fost activ – ai lucrat, ai contribuit, ai învățat limba, ai arătat că vrei să fii parte din societate.

Deci, „valoare” nu mai e doar „am stat X ani”, ci „am făcut ceva în acei ani”.

Cum poți aplica?

Pe scurt, dacă intenționezi să soliciți cetățenie română, conform art. 8 din Legea nr. 21/1991 așa cum a fost modificată prin Legea nr. 14/2024, pașii-cheie sunt:

Trebuie să îndeplinești cumulativ următoarele condiții:

1. Să fii persoană fără cetățenie sau cetățean străin;
2. La data cererii să fii titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă în România (pentru mai multe detalii despre permisul de ședere - aici) ȘI să locuiești legal pe teritoriul României pentru perioada stabilită, respectiv cel puțin 8 ani (care poate fi redus cu până la 3 ani dacă dovedești contribuții semnificative), sau dacă ești căsătorit cu un cetățean român și conviețuiești cu acesta, de cel puțin 5 ani;
3. Să ai asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă;
4. Să fii cunoscut cu o bună comportare și să nu fi fost condamnat pentru o infracțiune care te face nedemn de a fi cetățean român;
5. Să cunoști limba română și să ai noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură să te integrezi în viața socială;
6. Să cunoști prevederile Constituției României și imnul național;
7. Să ai vârsta de minimum 18 ani.

Pe baza acestor condiții, aceștia sunt pașii generali de urmat:

1. Obține documentele necesare de ședere legală (dovada permisului/rezidenței), de existență decentă, de comportament ideal;
2. Studiu al limbii române și culturii – pregătește-te pentru a demonstra cunoașterea;
3. Completează cererea de acordare, la cerere, adresată Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC);
4. La depunerea cererii vor fi prelevate date biometrice (imagine facială și amprente digitale);
5. Dosarul va fi trimis Comisiei pentru cetățenie care analizează îndeplinirea condițiilor;
6. Dacă Comisia constată că toate condițiile sunt îndeplinte, președintele ANC emite ordinul de acordare a cetățeniei române. Termenul legal pentru emiterea ordinului este de maximum 15 zile de la primirea Raportului Comisiei;
7. La data stabilită, solicitantul depune jurământul de credință față de România – acesta este momentul la care cetățenia se consideră dobândită.

România face acest pas, în opinia mea, din două motive, respectiv:

• Atragerea persoanelor care pot contribui fie prin muncă, investiții, cultură, știință, pentru ca statul să beneficieze de resurse umane în sfera vocațională, artistică, productivă, așa zisele „valori adăugate”;
• Alinierea la standarde moderne de securitate, integritate și digitalizare: verificări biometrice, digitalizare dosare, card de cetățenie, toate acestea ridică nivelul de transparență și reduc riscul abuzurilor.

Dacă te gândești să devii cetățean român, acest moment poate fi oportun pentru că există criterii care pot reduce perioada de rezidență, dar nu fără a face ceva concret sau fără să aduci plus valoare pentru sau între români.

Ai două variante:

• „Clasicul” solicitant rezidență 8 ani + toate cerințele standard;
• „Valoare adăugată” – rezidență mai scurtă dacă demonstrezi activitate relevantă.

România nu mai caută doar rezidenți, ci oameni care caută să lase o urmă bună în societate. Noile modificări legislative aduse cetățeniei nu sunt o barieră, ci o invitație: dacă aduci valoare și alegi să te implici, poți numi această țară acasă, cu drepturi, responsabilități și respect reciproc.