Procedura de validare sau respingere a candidaturii pentru alegerile prezidențiale

În procedura de alegere a Președintelui României, un rol esențial este deținut de Biroul Electoral Central (BEC). Acesta este organizat pentru a garanta buna funcționare și desfășurare a alegerilor prezidențiale. BEC este autoritatea supremă în organizarea și gestionarea alegerilor la nivel național, având rolul de a asigura respectarea legislației electorale și derularea corectă a sufragiului.

Atribuțiile BEC

În ceea ce privește alegerile prezidențiale, atribuțiile acestuia sunt reglementate de Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României. Conform art. 17 alin. (1) din lege, aceste atribuții sunt următoarele:

• asigură aplicarea şi interpretarea unitară a dispoziţiilor prezentei legi;
• constată îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi; comunică birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate candidaturile înregistrate, le face cunoscute prin intermediul serviciilor publice de radio şi de televiziune, precum şi prin afişare pe pagina proprie de internet;
• în 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor stabileşte ordinea de înscriere în buletinul de vot, prin tragere la sorţi, în prima etapă din rândul candidaţilor propuşi de formaţiunile politice reprezentate în Parlament, iar în a doua etapă din rândul celorlalţi candidaţi; comunică ordinea înscrierii candidaţilor şi a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot Curţii Constituţionale şi Regiei Autonome "Monitorul Oficial" şi o aduce la cunoştinţa publică prin intermediul serviciilor publice de radio şi de televiziune, precum şi prin afişare pe pagina proprie de internet;
• rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale judeţene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate; în cazul în care pentru soluţionarea unei întâmpinări sau contestaţii sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din cadrul Biroului Electoral Central; asemenea verificări nu se pot face în data alegerilor;
• centralizează rezultatele alegerilor, constată candidatul ales şi prezintă Curţii Constituţionale documentaţia necesară validării mandatului de Preşedinte al României;
• organizează şi implementează un sistem de colectare de date şi de informare periodică a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot;
• transmite Autorităţii Electorale Permanente, după publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, toate materialele şi documentele deţinute;
• dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi a rezultatului alegerilor, în situaţia în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanţe între datele consemnate în procesele-verbale;
• îndeplineşte orice alte obligaţii ce îi revin potrivit prezentei legi.

Hotărârile și Deciziile BEC

În prezent, un subiect de interes este modul în care BEC validează sau respinge candidaturile depuse pentru alegerea Președintelui României, având în vedere Decizia BEC nr. 18D/09.03.2025 de respingere a candidaturii domnului Georgescu Călin la alegerile prezidențiale din acest an.

Pentru a înțelege acest proces, trebuie să analizăm, în primul rând, componența BEC și modul în care sunt adoptate hotărârile și deciziile în cadrul acestei autorități electorale. Conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, BEC este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente (AEP) și cel mult 10 reprezentanți ai formațiunilor politice. Pentru alegerile prezidențiale din 2025, conform Hotărârii nr. 1PVC/21.02.2025, BEC este constituit din cei 5 judecători desemnați de ICCJ, președintele și vicepreședintele AEP și 7 reprezentanți ai formațiunilor politice parlamentare, însumând un total de 14 membri.

Conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, BEC, la fel ca și celelalte birouri electorale, își desfășoară activitatea în prezența majorității membrilor care îl compun. Totodată, potrivit art. 14 alin. (3), prezența membrilor la ședințe este obligatorie, însă, în cazuri justificate, președinții birourilor electorale pot aproba absența unor membri.

Deciziile și hotărârile BEC sunt adoptate cu majoritatea voturilor membrilor prezenți. Prin urmare, de principiu, hotărârile BEC sunt luate prin votul majorității membrilor care compun această entitate.

Validarea sau respingerea candidaturilor

În ceea ce privește deciziile de validare sau respingere a candidaturilor, BEC are atribuția de a verifica dacă persoanele care candidează pentru funcția de Președinte al României îndeplinesc toate condițiile de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 370/2004. Aceste condiții sunt stipulate în articolele 27 și 28 din lege, după cum urmează:

• Candidatul trebuie să depună o declarație de candidatură semnată personal.
• Candidatul trebuie să depună un program electoral care să reflecte viziunea sa asupra mandatului prezidențial.
• Candidatul trebuie să își depună candidatura cu cel puțin 50 de zile înaintea termenului fixat pentru primul tur de scrutin.
• Candidatul trebuie să fie susținut de cel puțin 000 de semnături de la cetățeni cu drept de vot.
• Semnăturile trebuie să provină din cel puțin 18 județe și sectoare ale municipiului București.
• Numărul de semnături din fiecare județ sau sector nu poate fi mai mic de 1.000.
• Candidatul trebuie să depună toate documentele necesare la Biroul Electoral Central (BEC) în termenul stabilit de lege (de obicei, cu aproximativ 60 de zile înainte de data alegerilor).
• Aceste documente includ formularele de susținere a candidaturii, certificatul de naștere, copie a actului de identitate și, în anumite cazuri, declarația pe proprie răspundere că nu există incompatibilități legale.
• Candidații trebuie să fie cetățeni români, cu domiciliul în România cu vârsta peste 35 de ani.
• Candidatul trebuie să nu dețină o funcție publică incompatibilă cu funcția de Președinte a României sau să renunțe la aceasta înainte de depunerea candidaturii
• Candidatul trebuie să nu fi fost condamnat definitiv pentru infracțiuni penale, cu excepția celor pentru care a fost reabilitat.
• Candidatul să nu fi îndeplinit 2 mandate de Președinte.

Astfel, analiza pe care BEC o realizează se limitează strict la verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de legea electorală prezidențială și a celor privind eligibilitatea pentru funcția de Președinte al României, stabilite în mod limitativ de Constituția României. BEC nu are competența de a analiza constituționalitatea unei candidaturi, această atribuție revenind exclusiv Curții Constituționale a României (CCR), care soluționează contestațiile împotriva deciziilor BEC de validare sau respingere a candidaturilor. În sine, „constituționalitatea unei candidaturi” este o idee juridică nouă, inventată de către CCR anul trecut, prin Hotărârea nr. 2/05.10.2025

Până în prezent, procedura obișnuită a fost următoarea: persoana interesată își depune candidatura, iar BEC verifică dacă aceasta îndeplinește toate condițiile de fond și de formă necesare pentru a candida (condițiile menționate anterior). În termen de 48 de ore de la depunerea dosarului, BEC decide fie înregistrarea candidaturii, fie respingerea acesteia. În termen de 24 de ore de la expirarea termenului pentru validarea sau respingerea candidaturii, candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot contesta decizia BEC, conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004.

CCR soluționează contestațiile în termen de 2 zile. Hotărârile CCR în această materie sunt definitive, se comunică BEC pentru a fi puse în aplicare și se publică în Monitorul Oficial al României. Pe durata soluționării contestațiilor, doar CCR are competența de a verifica dacă un candidat încalcă principiile constituționale, deoarece aceste principii au un caracter abstract și pot fi interpretate doar de o autoritate cu atribuții în materie constituțională. Spre deosebire de CCR, BEC nu poate examina candidaturile dintr-o perspectivă mai largă decât cea strict și limitativ prevăzută de lege. Chiar dacă BEC este obligat să respecte hotărârile și deciziile CCR, nu are dreptul de a le interpreta sau de a le aplica în situații distincte față de cele pentru care au fost pronunțate.

În realitate, caracterul general obligatoriu al hotărârilor CCR impune tuturor autorităților respectarea acestora. Prin urmare, BEC, fiind obligat să aplice hotărârile CCR, nu trebuie să le interpreteze, ci doar să le pună în aplicare conform finalității lor, care nu lasă loc de interpretare.

Cu toate acestea, în Decizia nr. 18D/09.03.2025, BEC a interpretat jurisprudența Curții Constituționale și a dispus respingerea candidaturii domnului Georgescu, motivând că aplică o hotărâre general obligatorie a CCR – respectiv decizia de respingere a candidaturii doamnei Șoșoacă – și ulterior Hotărârea nr. 32/06.12.2024, prin care a fost anulat procesul electoral prezidențial desfășurat în 2024. Totuși, niciuna dintre aceste hotărâri, pe care BEC își bazează decizia de respingere, nu îl privește în mod direct pe domnul Georgescu Călin.

Hotărârea nr. 2/05.10.2024 se referă strict la incompatibilitatea doamnei Șoșoacă Diana cu prevederile constituționale și nu la alți candidați. De asemenea, Hotărârea nr. 32/06.12.2024 nu face referire la o persoană determinată, ci vizează un candidat a cărui campanie electorală a fost finanțată din surse nedeclarate și care a obținut capital politic prin utilizarea rețelelor de socializare, influențând astfel votul alegătorilor.

Soluția CCR

Indiferent de aspectele prezentate anterior, prin Hotărârea nr. 7/11.03.2025, CCR a respins contestația formulată împotriva Deciziei nr. 18D/09.03.2025. În ceea ce privește referințele făcute de către BEC  la Hotărârea nr. 2/05.10.2025, CCR a susținut următoarele: „BEC nu a făcut altceva decât să aplice, printr-un raționament propriu, prevederile constituționale și considerentele interpretative de principiu ale Hotărârii nr.2 din 5 octombrie 2024 în situația particulară pe care a avut-o de analizat, ceea ce a condus la concluzia BEC potrivit căreia domnul Călin Georgescu nu îndeplinește condițiile de eligibilitate generale stabilite în titlul I din Constituție. BEC a realizat, astfel, o individualizare și o aplicare a considerentelor generale, abstracte și de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale” (paragraful 124)

Iar raportat la Hotărârea 32/06.12.2024, CCR a statuat: „Curtea și-a exercitat, prin Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, competența de a veghea la respectarea procesului electoral în ansamblul său, identificând cauzele ce au afectat procesul electoral și pentru care s-a dispus ultima ratio măsura anulării și reluării în integralitate a alegerilor; ca atare, hotărârea antereferită privește regularitatea acestui proces, și nu excluderea unei candidaturi din procesul electoral. În același timp, BEC și-a realizat judicios competența de a examina condițiile de înregistrare a unei candidaturi prin raportarea textelor constituționale, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale, la situația domnului Călin Georgescu.” (paragraful 125)

De asemenea, CCR a mai statuat următoarele: „Curtea a permis aplicarea directă de către BEC a Constituției numai pentru acest proces electoral desfășurat în circumstanțele excepționale determinate de anularea procesului electoral din anul 2024.” (paragraful 120)

Din cele menționate anterior, putem concluziona că, în mod normal, BEC nu are în atribuțiile sale aplicarea directă a Constituției și analizarea candidaturilor depuse din punct de vedere constituțional. Verificările de fond și de formă pe care BEC le realizează sunt strict limitate la cele prevăzute în Legea nr. 370/2004 și în art. 37 din Constituție. Cu toate acestea, în cadrul acestui proces electoral, competența BEC a fost extinsă pentru a include și această atribuție, aspect care nu are un temei legal, nefiind prevăzut în nicio lege, ordonanță de urgență sau hotărâre de guvern, ci rezultând din „permisiunea” acordată de CCR, garantul Constituției.

Conform Legii nr. 47/1992 și Constituției României, CCR nu are atribuția de a extinde sfera de competență a altor autorități publice. În materie electorală, atribuțiile Curții sunt limitate la soluționarea contestațiilor și la supravegherea respectării procedurii de alegere a Președintelui României și la confirmarea rezultatului alegerilor, conform art. 146 lit. f) din Constituție. Din aceste atribuții nu reiese, sub nicio formă, că CCR poate extinde competențele unui alt organ electoral. Atribuțiile BEC sunt stabilite prin lege și prin regulamentul adoptat prin hotărâre de guvern pentru ciclul electoral respectiv, nu prin decizii ale CCR. Prin urmare, CCR și-a depășit atribuțiile în momentul în care a conferit BEC o competență suplimentară.

În mod principial, CCR este singura autoritate cu rol electoral care ar fi putut verifica conformitatea unei candidaturi cu principiile constituționale, nu doar din punct de vedere formal, ci și substanțial. Indiferent dacă candidatura domnului Georgescu contravine sau nu principiilor constituționale, BEC nu are atribuția de a efectua un control de constituționalitate asupra unei candidaturi și nici competența de a interpreta hotărârile CCR, în special atunci când aceste hotărâri nu se referă în mod direct la respectivul candidat sau la actualul scrutin. De altfel, hotărârile invocate de BEC au fost emise în legătură cu alegerile prezidențiale anulate din decembrie 2024. Reamintim că „potrivirea declarațiilor unui canditat cu principiile constituționale” este o condiție nouă, inventată de CCR anul trecut, ce se adaugă la Constituție.

Prin urmare, alegerile prezidențiale din 2025 reprezintă un nou proces electoral, mai ales în contextul în care CCR a dispus reluarea integrală a scrutinului, inclusiv a campaniei electorale. În acest context, fiecare candidat ar fi trebuit să fie evaluat exclusiv prin raportare la momentul depunerii candidaturii pentru acest nou ciclu electoral. Însăși CCR a confirmat acest aspect în Hotărârea nr. 7/11.03.2025: „Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale” ( paragraful 126)

Cu toate acestea, CCR a menținut o legătură artificială între actualul proces electoral și cel anulat din 2024.

Deși nu există niciun temei legal care să justifice extinderea atribuțiilor BEC, contestațiile formulate împotriva deciziei de respingere a candidaturii au fost respinse. În prezent, nu mai există nicio cale de atac sau soluție jurisdicțională împotriva acestei decizii.

Ca și profesioniști ai dreptului, opinăm că suita de „incidente și excepții juridice” începută cu Hotărârea nr. 2/2024, urmată de Hotărârea nr. 32/2024 și finalizate cu Decizia BEC 18D/09.03.2025 și Hotărârea CCR 7/11.03.2025, nu au nici o legătură cu dreptul, statul de drept și democrația funcțională.