Noutăți

Pensiile militare – mituri și abuzuri

Sute de pensionari polițiști sunt chemați în judecată de către Casele Sectoriale de Pensii MAI pentru a li se anula Deciziile de pensionare. Pe lângă faptul că se dorește încetarea dreptului acestora la pensie, li se pretinde și rambursarea tuturor sumelor de bani încasate cu titlu de pensie militară.

În sine, aceeași instituție care a verificat eligibilitatea ieșirii la pensie a polițiștilor, solicită acum instanțelor de judecată anularea acestor decizii. Motivul ar fi că aceste sute de pensionari militari, și-au plătit separat și cotizația la sistemul de asigurări sociale de stat la Casa Națională de Pensii, iar acum, cumulează vechimea în muncă „cumpărată” cu cea din serviciu pentru a se pensiona mai repede.

Problema s-a invit în acest an, în urma unui Raport al Corpului de Control care arată că în perioada 2020-2024, peste 1.000 de polițiști dintre cei care au ieșit la pensie, și-au „cumpărat” vechimea în muncă, iar dintre acești 1.000 de polițiști, aproximativ 750 au ieșit la pensie anticipat sau anticipat parțial.

În același raport se arată că toți cei 750 de pensionari în discuție, ar fi avut o Decizie a comisiei de expertiză medico-militară de încadrare ca „inapt” sau „apt limitat”. Astfel, aceștia au fost trecuți în rezervă, iar pe cale de consecință și-au solicitat dreptul la pensie.

Corpul de Control a considerat că aceștia nu puteau ieși anticipat la pensie, pentru că nu îndeplineau criteriile de pensionare, motivat de faptul că această posibilitate ar fi trebuit să fie deschisă doar pentru cei care doresc să se pensioneze la limită de vârstă.

Situația este mai ciudată, în sensul în care se solicită anularea acestui act chiar de către entitatea care l-a emis.

Trebuie să înțelegem care este instanța competentă să soluționeze o astfel de cerere, având în vedere că multe din aceste procese se află pe rolul Secțiilor specializate în asigurări sociale. Cu toate acestea, având în vedere natura Deciziilor de pensionare de serviciu emise de Casele Sectoriale de Pensii, considerăm că cererile în anularea acestor acte ar trebui soluționate de Secțiile de contencios-administrativ ale Tribunalelor în faza de primă instanță.

Concluzia este foarte simplă, Deciziile de pensionare emise de Casele Sectoriale de Pensii sunt acte administrative cu caracter individual. Aceste acte sunt emise de o autoritate publică centrală, anume Casa Sectorială de Pensii a MAI, având în vedere că aceasta se încadrează în definiția dată de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, anume: autoritatea publică este „orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică”.

Aceste Decizii sunt considerate acte administrative, având în vedere că îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 2 alin (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, anume „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice”

În plus, nu ne putem imagina situația în care un act al unei autorități publice ar fi anulat la cererea acesteia în alte condiții decât în cele prevăzute de Legea nr. 554/2004, adică de către instanța de contencios, având în vedere că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, nu prevede situația în care casa Sectorială de Pensii a MAI sau oricare alta, dorește anularea propriului act.

Însă, art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului prevede aceste aspect, anume:

„Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii acţiunii, instanţa se pronunţă, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, şi asupra validităţii actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor juridice produse de acestea. Acţiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului.”

Aceasta este și situația în toate cele peste 750 de spețe. Autoritatea publică, Casa Sectorială de Pensii, considerând că Deciziile de pensionare emise sunt nelegale, pentru că unor persoane le-ar fi fost acordat dreptul de pensionare, fără a-l avea, de fapt, solicit instanțelor de judecată, după ce actul respectiv și-a produs efecte juridice, anularea sa.

Însă, dacă temeiul de drept al anulării este art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, multe din cerere vor fi respinse fără a se analiza măcar fondul, având în vedere că termenul de introducere a unei astfel de acțiuni în anulare este de un an de la data emiterii actului.

Cu toate acestea, nu există garanția că judecătorii vor recalifica cererile ca atare, având în vedere că suntem în prezența unei situații excepționale din punct de vedere juridic. Însă, pensionarii nu trebuie să își piardă speranța, deoarece, conform art. 26 alin. (2) din Legea nr. 223/2015: „ Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).”

Mai apoi, alin. 1 din același articol prevede că: „Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) şi b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.”

În continuare, coroborând prevederile art. 14 lit. a) și art. 15 din Legea nr. 223/2015 reiese că pensiile anticipate și cele anticipate parțial, sunt considerate pensii de serviciu. Așadar, cei care la data trecerii în rezervă sau încetării raporturilor de serviciu îndeplineau condițiile pentru ieșirea la pensie, li se recunosc stagiile de cotizare în sistemul național de asigurări sociale, fie că anii au fost munciți efectiv, fie că perioada cotizantă a fost plătită.

Având în vedere că până anul trecut legea nu distingea între tipurile de pensie de serviciu unde se aplicau aceste perioade „cumpărate”, nu putem fi de acord cu raportul Corpului de Control și implicit cu Casa Sectorială de Pensii a MAI că doar cei care ies la pensie pentru limită de vârstă pot beneficia de prevederile respective, iar ceilalți, nu. Pentru clarificarea unor astfel de situații recomandăm apelarea la un avocat specializat în pensii.

Drepturile câștigate de către pensionari, nu ar trebui anulate sau diminuate doar pentru că, ulterior dobândirii acestora, instituția conferă o nouă interpretare situației în care se găseau aceste persoane. Aceste drepturi au fost deja stabilite în mod irevocabil și definitiv, aflându-se în patrimoniul persoanelor vizate. O retragere a acestor drepturi ar aduce atingeri grave principiului securității raporturilor juridice.