Noutăți

Măsurile de austeritate au intrat în vigoare

Începând cu data de 1 august 2025 Legea nr. 141/2025, privind unele măsuri fiscal-bugetare a intrat în vigoare. Această lege a fost în discuții mai multe săptămâni la rând până să prindă forma finală, iar măsurile concrete de „rezolvare a deficitului bugetar” să fie adoptate.

Guvernanții modifică legea fiscală din nou în cursul ultimului an, încălcând flagrant prevederile Codului Fiscal care vorbesc despre predictibilitatea legii fiscale, însă susținând că fac acest lucru bazându-se pe excepțiile prevăzute în legea fiscală. Astfel, legislația fiscală devine impredictibilă.

În prezentul articol, ne propunem să vă prezentăm măsurile adoptate care vor avea cel mai mare impact asupra cetățenilor și care, din nefericire, vor duce la dificultăți financiare pentru mulți dintre români.

1. Creșterea TVA-ului

Crește cota standard de TVA de la 19% la 21%, iar cota redusă de 5%, respectiv 9%, crește la 11%.

În privința cotei de TVA aplicabilă la achiziționarea unei locuințe, în perioada 1 august 2025 – 31 iulie 2026, persoanele fizice, individual sau împreună cu alte persoane fizice, pot achiziționa o singură locuință cu TVA redus de 9%, dacă sunt respectate următoarele condiții:

• locuința are o suprafață utilă de maximum 120 mp (fără anexele gospodărești) și o valoare totală, inclusiv terenul, de cel mult 000 lei, exclusiv TVA;
• la momentul livrării, dar nu mai târziu de 31 iulie 2026, locuința este locuibilă conform legislației;
• cumpărătorul nu a mai achiziționat o locuință cu TVA redus începând cu 1 ianuarie 2023, potrivit Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA;
• până la 1 august 2025 a fost încheiat un act juridic pentru plata unui avans.

Pentru contractele încheiate între 3 și 31 iulie 2025, cumpărătorul trebuie să facă dovada achitării unui avans de minimum 20% din valoarea locuinței (fără TVA), integral până la 31 iulie 2025.

Notarii publici au obligația să verifice îndeplinirea condițiilor prin consultarea Registrului achizițiilor și să înscrie în actele juridice cota de TVA aplicată. Dacă se constată că persoana nu respectă regula privind achiziția unei singure locuințe cu TVA redus, tranzacția se poate autentifica doar cu cota standard de TVA  de 21%. Astfel, achiziționarea de locuința a fost exclusă din categoria operațiunilor economice cărora li se aplică cota redusă de TVA.

Această cotă redusă de TVA de 11% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele bunuri și servicii:

• Medicamente de uz uman;
• Alimente și băuturi pentru consum uman și animal, precum și animale și păsări domestice vii, cu excepția:
  • băuturilor alcoolice;
  • băuturilor nealcoolice din categoria cod NC 2202 ( Ape, inclusiv ape minerale și ape carbogazoase, care conțin adaos de zahăr sau de alți îndulcitori sau aromatizate, și alte băuturi nealcoolice)
  • alimentelor cu zahăr adăugat de minimum 10 g/100 g produs, cu excepția laptelui praf pentru nou-născuți, sugari și copii mici;
  • suplimentelor alimentare;
• Servicii de alimentare cu apă și canalizare;
• Manuale școlare, cărți, ziare și reviste, tipărite sau în format electronic, cu excepția publicațiilor ce conțin în principal material video, audio sau publicitate;
• Accesul la obiective culturale și turistice, precum castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, de arhitectură ori arheologice, grădini zoologice și botanice;
• Servicii de restaurant și catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice din categoria cod NC 2202.

De asemenea, începând cu 1 august 2025, nu se mai aplică scutirea de TVA pentru livrările și serviciile realizate pentru spitale prin intermediul organizațiilor nonprofit. Printre acestea se numără:

• servicii de construire, reabilitare și modernizare a unităților spitalicești, prestate către entități nonprofit;
• livrarea de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole și accesorii de uz medical;
• echipamente de protecție, materiale și consumabile de uz sanitar, destinate îngrijirilor de sănătate.

Pentru operațiunile efectuate înainte de 1 august 2025, scutirea de TVA se aplică prin mecanism de restituire, conform unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finanțelor. Cererile de restituire trebuie depuse până cel târziu la 31 octombrie 2025.

2. CASS-ul devine obligatoriu pentru mai multe categorii de cetățeni

Începând cu data de 1 august 2025 și până la 31 decembrie 2027, persoanele fizice care realizează venituri din pensii vor avea obligația de a plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru partea din pensie care depășește plafonul lunar de 3.000 lei.

Cum se calculează CASS pentru pensii?

Baza lunară de calcul pentru această contribuție se stabilește prin scăderea sumei de 3.000 lei din venitul lunar brut obținut din pensii, pentru fiecare drept de pensie în parte. Astfel, persoanele care au o pensie lunară de până la 3.000 lei inclusiv nu datorează CASS.

Cota aplicată pentru calculul CASS este de 10% și se aplică doar la partea din pensie care depășește plafonul de 3.000 lei. De exemplu, dacă o persoană primește o pensie lunară de 4.000 lei, CASS se calculează astfel: 10% x (4.000 - 3.000) = 10% x 1.000 = 100 lei.

Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul brut a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, conform prevederilor legale privind contribuțiile sociale obligatorii.

Bolnavii incluși în programele naționale de sănătate rămân asigurați fără plată doar dacă nu au venituri impozabile și doar pe perioada tratamentului. În schimb, persoanele cu afecțiuni oncologice vor continua să fie asigurate fără plată indiferent de venituri. Statutul de asigurat fără plată rămâne valabil și pentru alte categorii speciale, precum elevii, studenții, persoanele cu handicap, femeile însărcinate, deținuții sau voluntarii.

Legea nr. 141/2025 elimină însă în mod expres calitatea de asigurat fără plată pentru anumite categorii de personae, pe lângă pensionari. Printre acestea se numără:

• persoanele aflate în concediu de acomodare (conform Legii adopției) și cele în concediu pentru creșterea copilului;
• persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sau alte forme de protecție socială din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
• beneficiarii venitului minim de incluziune;
• persoanele care beneficiază de drepturi acordate în baza legislației reparatorii și de recunoștință;
• personalul monahal (călugări, măicuțe etc.) înregistrat la Secretariatul de Stat pentru Culte;
• soțul, soția și părinții fără venituri proprii aflați în întreținerea unei persoane asigurate — aceștia nu vor mai putea fi coasigurați gratuit.

Pentru aceste categorii, reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% se va face automat din veniturile obținute, fără a fi necesară depunerea unei declarații sau alte demersuri din partea contribuabilului. În ceea ce privește mecanismul coasigurării, acesta nu dispare, însă se modifică: persoanele aflate în întreținere fără venituri proprii vor trebui să plătească o contribuție anuală pentru a fi considerate asigurate, aceste contribuții nu se vor trage automat, fiind necesară completarea declarației unice.

3. Cresc accizele

Accizele armonizate vor fi majorate în două tranșe, după cum urmează:

• Pentru alcool și băuturi alcoolice, accizele vor crește cu 10% de la 1 august 2025 și cu încă 10% de la 1 ianuarie 2026.
• Pentru tutun prelucrat, creșterea va fi de 3% în fiecare dintre aceste două etape (1 august 2025 și 1 ianuarie 2026).
• Pentru benzine și motorine, accizele vor crește cu 10% în ambele perioade (1 august 2025 și 1 ianuarie 2026). Totodată, în 2026, nivelul accizelor pentru aceste carburanți nu va mai fi ajustat anual în funcție de indicele prețurilor de consum.

De la 1 august 2025, vor fi introduse accize pentru vinurile liniștite, cidrul de mere și pere, precum și pentru hidromel. Pentru aceste produse, accizele vor crește cu încă 10% începând cu 1 ianuarie 2026.

Acciza specifică la țigarete va ajunge la 576,36 lei pentru 1.000 de țigarete în perioada 1 august 2025 – 31 martie 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 3% față de majorarea inițială aplicată la 1 aprilie 2025.

În ceea ce privește accizele nearmonizate, acestea vor crește tot în două tranșe:

• Pentru lichidele cu conținut de nicotină, creșterea va fi de 20% la 1 august 2025 și încă 20% la 1 ianuarie 2026.
• Pentru produsele destinate inhalării, inclusiv cele care conțin tutun, accizele vor crește cu 3% în fiecare dintre cele două perioade.
• Pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat, accizele vor fi majorate cu câte 10% la 1 august 2025 și la 1 ianuarie 2026.

De asemenea, accizele nearmonizate pentru produsele cu nicotină, care nu conțin tutun și sunt destinate consumului oral, vor crește cu 5%, însă această majorare va intra în vigoare abia de la 1 ianuarie 2026.

4. Rovinieta se dublează, crește și amenda pentru lipsa rovinietei

Guvernul a aprobat o creștere semnificativă a tarifelor pentru rovinietă, care va afecta în mod direct toți conducătorii auto care utilizează drumurile naționale din România. Cea mai importantă schimbare vizează tariful pentru categoria A (vehiculele de mici dimensiuni), pentru care prețul rovinietei cu valabilitate de 12 luni aproape se dublează, de la 28 de euro, cât era anterior, până la 50 de euro.

Pe lângă această majorare pentru abonamentul anual, au fost actualizate și tarifele pentru celelalte perioade de valabilitate, după cum urmează: o zi va costa 3,5 euro, 10 zile – 6 euro, 30 de zile – 9,5 euro, iar 60 de zile – 15 euro. Această creștere reflectă o ajustare substanțială a costurilor pentru utilizarea infrastructurii rutiere.

Pentru vehiculele de transport marfă și persoane, tarifele diferă în funcție de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de locuri, după cum urmează:

• Categoria B (vehicule de transport marfă cu MTMA ≤ 3,5 tone): între 8,6 euro pentru o zi și 96 euro pentru 12 luni.
• Categoria C (MTMA între 3,5 și 7,5 tone): de la 4 euro pentru o zi până la 320 euro pentru 12 luni.
• Categoria D (MTMA între 7,5 și 12 tone): tarife între 7 euro pe zi și 560 euro pe 12 luni.
• Categoria E (MTMA ≥ 12 tone, maximum 3 axe): de la 9 euro pe zi la 720 euro anual.
• Categoria F (MTMA ≥ 12 tone, minimum 4 axe): de la 11 euro pe zi la 1.210 euro anual.
• Categoria G (vehicule de transport persoane cu 10-23 locuri): între 4 euro pe zi și 320 euro pe 12 luni.
• Categoria H (vehicule de transport persoane cu peste 23 de locuri): de la 7 euro pe zi până la 560 euro pe 12 luni.

Pe lângă majorarea tarifelor pentru rovinietă, este important să cunoaștem și amenzile aplicate în cazul lipsei rovinietei valabile. Aceste sancțiuni variază în funcție de categoria vehiculului, după cum urmează:

• Categoria A – Autoturisme: între 500 lei și 1.000 lei
• Categoria B – Vehicule transport marfă cu MTMA ≤ 3,5 tone: între 950 lei și 1.900 lei
• Categoria C – Vehicule transport marfă cu MTMA > 3,5 tone și ≤ 7,5 tone: între 1.550 lei și 3.100 lei
• Categoria D – Vehicule transport marfă cu MTMA > 7,5 tone și < 12 tone: între 2.750 lei și 5.500 lei
• Categoria E – Vehicule transport marfă cu MTMA ≥ 12 tone, cu maximum 3 axe: între 3.550 lei și 7.100 lei
• Categoria F – Vehicule transport marfă cu MTMA ≥ 12 tone, cu minimum 4 axe: între 5.950 lei și 11.900 lei
• Categoria G – Vehicule transport persoane cu 10–23 locuri (inclusiv șoferul): între 1.550 lei și 3.100 lei
• Categoria H – Vehicule transport persoane cu peste 23 locuri (inclusiv șoferul): între 2.750 lei și 5.500 lei

5. Beneficiarii burselor de merit se reduc substantial și condiițile devin mai rigide pentru celelalte categorii de burse

Elevii care urmează cursurile cu frecvență de zi în învățământul preuniversitar de stat obligatoriu pot beneficia de burse acordate din bugetul de stat, conform metodologiei-cadru aprobate prin hotărâre a Guvernului. Există trei tipuri principale de burse pentru elevi:

1. Bursa de merit – acordată elevilor cu rezultate foarte bune, cu medii peste 9.
2. Bursa socială – acordată elevilor proveniți din familii cu venituri reduse, conform unor condiții de venit mediu net pe membru de familie, cu excepții pentru situații medicale speciale, orfani sau elevi cu măsuri speciale de protecție.
3. Bursa tehnologică – pentru elevii care frecventează învățământul profesional.

De asemenea, există încă burse specifice, cum ar fi:

• bursa lunară de 700 lei pentru mamele minore reintegrate în școli, condiționată de frecventarea orelor,
• burse pentru elevii înscriși în „Școala din Spital”, care sunt necondiționate de venit.

În ceea ce privește studenții, bursele pentru cei care urmează programe universitare cu finanțare de la bugetul de stat se acordă pe perioada activităților didactice și, începând cu 1 august 2025 până în anul universitar 2028-2029, fondul pentru burse și protecție socială se reduce semnificativ, fiind echivalent cu doar 10% din salariul minim net pe țară.

6. Dividendele

Conform art. II din Lege, impozitul pe dividende crește de la 10% la 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Acesta se declară și se plătește până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a încasat dividendul.

De asemenea, veniturile din dividende și câștigurile obținute din deținerea de titluri de participare la organisme de plasament colectiv vor fi impozitate cu 16%, impozitul fiind final.

Calcularea și reținerea impozitului revin persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor sau a câștigurilor către acționari, asociați ori investitori. Termenul de virare a impozitului este până la 25 ale lunii următoare plății.

Dacă dividendele sau câștigurile distribuite nu sunt plătite până la sfârșitul anului în care a fost aprobată distribuirea, impozitul aferent se achită cel târziu la 25 ianuarie anul următor. Sumele datorate se virează integral la bugetul de stat.

Aceste modificări se aplică dividendelor distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2026, astfel că pentru dividendele distribuite în cursul acestui an impozitul va rămâne de 10%.

7. Impozitul specific pe cifra de afaceri datorat de instituțiile

Impozitul specific pe cifra de afaceri datorat de instituțiile de credit se majorează, în funcție de perioada de aplicare și de cota de piață deținută:

• În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025: se aplică o cotă de 2%.
• În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2025: cota crește la 4%.
• Pentru întreg anul 2026: se menține cota de 4%.

Excepția o fac instituțiile de credit (persoane juridice române și sucursale din România ale instituțiilor de credit străine) cu o cotă de piață sub 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar, care vor plăti 2% în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026.

Acest impozit se datorează suplimentar impozitului pe profit, fiind calculat prin aplicarea cotei corespunzătoare asupra cifrei de afaceri.

Acestea sunt doar câteva dintre măsurile de austeritate asumate de noul guvern pentru a combade deficitul bugetar. Chiar dacă pentru guvernanți acesta este modul în care cred că vor rezolva deficitul și vor umple buzunarele statului, în fapt, acestea introduc o povară financiară suplimentară asupra populației și mediului de afaceri, afectând direct puterea de cumpărare și costurile vieții cotidiene.