Imprimă această pagină
Scris de
  • (6 voturi)
  • 07/01/2021
  • 3639

Cui rămâne locuința după divorț?

După divorț urmează partajul. Acesta se poate încheia de comun acord în fața unui notar sau prin proces. Orice avocat specializat în divorț și partaj vă poate spune că procesul de partaj durează uneori și ani de zile. Și atunci se pune problema cine va folosi locuința familiei între momentul divorțului și cel de finalizare al partajului?

În cele mai multe cazuri, foștii soți nu mai pot locui în această perioadă sub același acoperiș – de aia au și ajuns la divorț. Iar în practică, nu sunt rare cazurile în care aceștia obișnuiau să trăiască împreună într-un apartament închiriat sau într-un apartament/casă bun comun – acesta fiind singurul bun imobil comun al celor 2 soți. Tot dese sunt și cazurile în care cei doi soți nu se înțeleg cu privire la partajul bunurilor comune dar nici nu demarează un proces de partaj din cauza taxelor mari – și atunci problema rămâne cumva suspendată ani de zile. Așadar, cine va păstra în toată această perioadă dreptul de a locui în imobilul închiriat sau în apartamentul bun comun?

Potrivit art. 324 din Codul Civil:

 „(1) La desfacerea căsătoriei, dacă nu este posibilă folosirea locuinţei de către ambii soţi şi aceştia nu se înţeleg, beneficiul contractului de închiriere poate fi atribuit unuia dintre soţi, ţinând seama, în ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa în desfacerea căsătoriei şi de posibilităţile locative proprii ale foştilor soţi.

(2) Soţul căruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere este dator să plătească celuilalt soţ o indemnizaţie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare într-o altă locuinţă, cu excepţia cazului în care divorţul a fost pronunţat din culpa exclusivă a acestuia din urmă. Dacă există bunuri comune, indemnizaţia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite soţului căruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere.

(3) Atribuirea beneficiului contractului de închiriere se face cu citarea locatorului şi produce efecte faţă de acesta de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod similar şi în cazul în care bunul este proprietatea comună a celor 2 soţi, atribuirea beneficiului locuinţei conjugale producând efecte până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj.”

Prin urmare, avem 3 criterii pentru a determina cine va păstra acest drept:

  • interesul superior al copiilor minori (acest principiu primează în toate raporturile de dreptul familiei)
  • culpa în desfacerea căsătoriei
  • posibilitățile locative ale foștilor soți

În practică, dacă primul criteriu este îndeplinit, sau cel mult primele două, al treilea contează prea puțin. De aici rezultă că, în cazul în care există copii minori, soțul la care va fi stabilit domiciliul copiilor are cele mai mari șanse să-i fie atribuit beneficiul locuinței conjugale.

În cazul în care nu există copii minori, atribuirea se va face în principal după cel de al doilea criteriu – culpa în defacerea căsătoriei. Iar desfacerea căsătoriei poate fi pronunțată din culpa exclusivă a unui soț pentru motive variate – violență domestică, alcoolism, infidelitate etc.

Importanța practică a acestui beneficiu este deosebită. După cum menționam mai sus, atribuirea locuinței durează din momentul divorțului și până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de partaj – deci uneori ani. Iar în această perioadă, unul dintre foștii soți va avea dreptul de a locui în continuare în apartamentul bun comun (sau închiriat), pe când celălalt fost soț va trebui să evacueze locuința și să își găsească o chirie.

Cererea pentru atribuirea beneficiului locuinței trebuie să facă parte din acțiunea de divorț.