5 minute - Timp de citire (902 cuvinte)
Moștenirea legală – cât și cui revine?
26
  12-09-2020
  9188
  0

Moștenirea legală – cât și cui revine?

Moștenirea (succesiunea) reprezintă transmiterea bunurilor unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în viață și se împarte în 2 mari categorii: moștenirea legală și moștenirea testamentară. Cele 2 categorii pot acționa separat dar și împreună în cadrul aceleiași succesiuni, respectiv o parte din patrimoniul defunctului să se transmită prin moștenire legală și o parte prin moștenire testamentară. Totalitatea bunurilor care se vor transmite prin moștenire reprezintă masa succesorală iar succesiunea se deschide de drept în momentul decesului persoanei.

Fiind prea vastă materia succesiunii pentru a face obiectul unui singur articol, vom lăsa moștenirea testamentară pentru un alt articol și vom face referire la moștenirea legală, care, de altfel, este și cea mai importantă.

Astfel, pentru a putea moșteni, o persoană trebuie să existe în momentul deschiderii succesiunii (adică inclusiv copilul aflat în pântecul mamei poate moșteni) și să nu fie nedemnă. Nedemnitatea este de 2 feluri – legală, cea prevăzută expres de lege și judiciară, cea care poate fi pronunțată de un judecător.

Potrivit art. 958 Cod civil, este nedemnă de drept:
a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
b) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului.

Iar potrivit art. 959 Cod civil:
(1) Poate fi declarată nedemnă de a moşteni:
a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
b) persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
c) persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.
(2) Sub sancţiunea decăderii, orice succesibil poate cere instanţei judecătoreşti să declare nedemnitatea în termen de un an de la data deschiderii moştenirii. Introducerea acţiunii constituie un act de acceptare tacită a moştenirii de către succesibilul reclamant.
(3) Dacă hotărârea de condamnare pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. a) se pronunţă ulterior datei deschiderii moştenirii, termenul de un an se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
(4) Atunci când condamnarea pentru faptele menţionate la alin. (1) lit. a) este împiedicată prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia răspunderii penale, nedemnitatea se poate declara dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă. În acest caz, termenul de un an curge de la apariţia cauzei de împiedicare a condamnării, dacă aceasta a intervenit după deschiderea moştenirii.
(5) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), termenul de un an curge de la data când succesibilul a cunoscut motivul de nedemnitate, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.
(6) Comuna, oraşul sau, după caz, municipiul în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii poate introduce acţiunea prevăzută la alin. (2), în cazul în care, cu excepţia autorului uneia dintre faptele prevăzute la alin. (1), nu mai există alţi succesibili. Dispoziţiile alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.

Prin urmare, dacă nu vă aflați într-una din situațiile de mai sus, puteți moșteni legal. Moștenitorii legali ai unei persoane decedate sunt următorii:

  • soțul supraviețuitor (concubinii nu au drept de moștenire legală);
  • descendenţii (copiii și copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
  • ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile, copiii acestora și nepoții de frate/soră);
  • ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.);
  • colateralii ordinari (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).

Soțul supraviețuitor îl moștenește pe soțul decedat dacă la data decesului nu există o hotărâre definitivă de divorț, cotele acestuia fiind următoarele:

  • un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului (copiii);
  • o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi (unul sau ambii părinți), cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului (frați, surori sau copiii lor);
  • o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
  • trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari (bunici), fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Dacă nu există un soț supraviețuitor, celelalte clase de moștenitori vin la succesiune în ordinea de mai sus, excluzând clasa de dedesubt, de exemplu: descendenții (copiii) exclud toate celelalte categorii (ascendenții privilegiați, colateralii etc.) și împart între ei moștenirea. Practic, un văr primar al unei persoane decedate va moșteni doar dacă nu vin la succesiune copiii, părinții, frații, surorile și bunicii defunctului, șansele de moștenire ale acestei clase fiind foarte reduse. Între moștenitori din aceeași clasă, moștenirea se împarte în mod egal.

Important – chiar dacă persoana decedată a donat întreaga avere prin testament sau a dezmoștenit anumite persoane, există o categorie de moștenitori numită moștenitori rezervatari, care sunt protejați de lege și vor moșteni chiar împotriva voinței persoanei decedate. Aceștia sunt: soțul supraviețuitor, copiii și părinții defunctului. Cotele în care aceștia vor moșteni sunt 50% din cât ar fi trebuit să moștenească în mod normal dacă defunctul nu ar fi donat averea, de exemplu: dacă într-o atare situație soțul supraviețuitor vine în concurs cu descendenții (copiii), soțul va avea dreptul la 12,5% din masa succesorală iar copiii la 37,5%.

×

Îți vom trimite un e-mail în momentul în care este publicat un articol nou pe pagina noastră. Te rugăm să îți introduci numele și adresa de e-mail pentru primi notificări.

 

Comentarii

Încă nu există comentarii. Lasă un comentariu.
Adresa ta de e-mail NU va fi publicată pe site.

Captcha Image

Articole care te-ar putea interesa