Recent a fost înregistrat la Senat și propus pentru dezbatere un proiect de lege care dorește să aducă echilibru în relația dintre contribuabili și inspectorii fiscali. Proiectul, înregistrat sub nr. B188/2023, care dorește să modifice articolele 182 și 281 din Codul de procedură fiscală, propune acordarea de penalități de întârziere pentru sumele pe care Agenția Națională de Administrare Fiscală le are de restituit contribuabililor.

Potrivit inițiatorilor proiectului, în ultimii ani un procent extrem de mic, de aproximativ 2.5% dintre contestațiile formulate de către contribuabili au fost admise de ANAF, iar în anul 2019 aproape 40% dintre procesele intentate împotriva Agenției Naționale de Administrare Fiscală au fost câștigate de agenție.  

Dacă până acum contribuabilii aveau dreptul să ceară doar dobânzi pentru sumele care trebuiau să le fie restituite de către organele fiscale, proiectul propune și acordarea de penalități de întârziere. Astfel, în cazurile în care instanța de judecată dispune anularea unui act administrativ fiscal pentru care au fost stabilite obligații de plată care au fost stinse înainte de anularea actului, contribuabilul poate cere penalități calculate la valoarea de  0,01% pentru fiecare zi de întârziere.

Plătitorii au la dispoziție 5 ani pentru a solicita plata dobânzilor și a penalităților de întârziere, termen care începe să curgă cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care:

O altă noutate propusă de acest proiect o reprezintă plata penalităților de nedeclarare. De exemplu, conform art. 168  alin.(4) din Codul de procedură fiscală:

Contribuabilul poate cere dobânzi și penalități de întârziere începând cu ziua următoare expirării termenelor menționate. Dacă în termen de 30 de zile de la data la care acesta a făcut solicitarea, sumele nu sunt achitate, contribuabilul are dreptul să ceară și penalități de nedeclarare în cuantum 0,08% pe zi pentru perioada dintre expirarea celor 30 de zile și data plății sumelor restante. Aceste penalități sunt calculate la valoarea sumei de rambursat.

Proiectul mai propune, de asemenea, ca în cazul în care instanța de judecată consideră că organele fiscale au aplicat greșit legea sau nu au ținut cont de decizii obligatorii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, inspectorii fiscali semnatari ai actului contestat să poată răspunde și ei personal în fața contribuabililor și să poată fi obligați să plătească cheltuielile de judecată și/sau dobânzile datorate, după caz.