Noutăți

Concediul de creștere a copilului și stimulentul de inserție

În popor, oamenii se referă adesea la concediul de creștere al copilului, în care unul dintre părinți poate intra până la vârsta de 2 ani ai minorului ca la concediul maternal. Însă, între cele două există o disticție semnificativă.

Înainte de a discuta despre procedura de obținere a indemnizației aferente concediului de creștere al copilului, trebuie să stabilim clar termenii, mai cu seamă, să înțelegem diferența dintre acesta și concediul maternal.

Concediul maternal este reglementat de OUG 158/2005 și reprezintă o perioadă de 126 de zile calendaristice acordată salariatelor însărcinate și celor care au devenit mame, pentru protejarea sănătății lor și a copilului. Acesta cuprinde: 63 de zile de concediu pentru sarcină (prenatal) și 63 de zile de concediu pentru lăuzie (postnatal). Cele două perioade pot fi împărțite diferit între ele, în funcție de recomandarea medicului și de opțiunea mamei, dar cel puțin 42 de zile după naștere sunt obligatorii.

Persoanele cu handicap, dacă sunt asigurate, pot solicita concediul pentru sarcină începând cu luna a 6-a de sarcină. În cazul în care copilul se naște mort sau moare în perioada concediului postnatal, mama primește indemnizația de maternitate pentru întreaga perioadă legală.

De aceleași drepturi beneficiază și femeile care își pierd calitatea de asigurat din motive care nu țin de ele și nasc în termen de 9 luni de la pierderea acestei calități. Situația trebuie dovedită cu acte oficiale eliberate de fostul angajator sau instituții echivalente.

Indemnizația de maternitate se calculează pe baza mediei veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare pierderii calității de asigurat sau, în cazul persoanelor active, pe baza venitului conform legii. Cuantumul brut lunar este de 85% din baza de calcul și se plătește integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, prin casa de asigurări la care este arondat medicul de familie.

De reținut este faptul că prin Legea nr. 141/2025 mamele care se află în concediu de maternitate nu datorează CASS din indemnizația primită.

Pe cealaltă parte, concediul de creștere a copilului se acordă pe o perioadă de maximum doi ani de la nașterea copilului sau pe o perioadă de trei ani, în cazul copiilor care suferă de un handicap.

Concediul de creștere a copilului este reglementat de OUG 111/2010 și poate fi acordat oricăruia dintre părinți, nu doar mamei, spre deosebire de concediul de maternitate.

Persoanele care, în ultimii 2 ani înainte de nașterea copilului, au obținut timp de cel puțin 12 luni venituri supuse impozitului (din salarii, activități independente, drepturi de autor, activități agricole, silvicultură sau piscicultură) au dreptul la concediu pentru creșterea copilului până la 2 ani, sau până la 3 ani în cazul copilului cu handicap. Pe durata acestui concediu se acordă o indemnizație lunară.

Indemnizația este de 85% din media veniturilor nete obținute în ultimele 12 luni din cei 2 ani anteriori nașterii, cu un plafon minim și maxim în anul 2025:

• Minim – 651 lei.
• Maxim – 8.500 lei.

Din păcate, începât cu 1 august 2025 din indemnizația de maxim 8.500 de lei va mai fi scăzut și 10% aferent CASS-ului, având în vedere că persoanele care se află în concediul de creștere a copilului nu mai beneficiază din această lună de scutire de la plata contribuției la asigurări soliale de sănătate.

Cele 12 luni necesare pot fi formate și din perioade în care persoana:

• a primit indemnizație de șomaj;
• s-a aflat în evidențele agențiilor pentru ocuparea forței de muncă;
• a beneficiat de concedii și indemnizații medicale;
• a primit pensie de invaliditate;
• a avut activitatea suspendată temporar din motive economice fără încetarea contractului;
• s-a aflat în concediu pentru creșterea copilului (inclusiv pentru copil cu handicap) sau în concediu fără plată pentru creșterea copilului;
• a avut concediu de acomodare pentru adopție;
• a fost între două contracte de muncă pe durată determinată, în termen de 3 luni;
• a însoțit soțul/soția trimis(ă) în misiune permanentă în străinătate;
• a efectuat serviciul militar sau a fost concentrat/mobilizat;
• a urmat fără întrerupere cursuri de zi în învățământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, inclusiv în perioadele dintre cicluri de studii, conform legii;
• a fost doctorand;
• s-a aflat în perioada dintre finalizarea studiilor și angajare/șomaj (în termenul legal);
• a fost în concediu fără plată pentru cursuri de formare aprobate de angajator;
• a absolvit învățământul medical superior și așteaptă primul rezidențiat;
• a fost trimis(ă) în misiune permanentă în străinătate;

Pentru cei care au lucrat în state membre UE sau în alte țări care aplică regulamentele europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială, perioadele lucrate acolo se iau în calcul la stabilirea dreptului la acest concediu.

Pe lângă condițiile legate de venit și perioadele de activitate, părintele care dorește concediu pentru creșterea copilului trebuie să îndeplinească și următoarele:

• să fie cetățean român, cetățean străin sau apatrid (fără cetățenie);
• să aibă domiciliul sau reședința în România;
• să locuiască în România împreună cu copilul pentru care solicită drepturile și să se ocupe efectiv de creșterea și îngrijirea acestuia.

Pentru a primi indemnizația sau stimulentul de inserție, părintele trebuie să depună o cerere însoțită obligatoriu de:

• copia actului de identitate și certificatul de naștere al copilului (sau livretul de familie), toate certificate conform cu originalul;
• documente care să dovedească relația părinte-copil, dacă este cazul;
• documente care atestă că au fost îndeplinite perioadele de contribuție cerute;
• dovada veniturilor realizate, eliberată de angajator, organ fiscal sau o declarație fiscală;
• orice alte documente necesare pentru a dovedi că se îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

Pentru calculul indemnizației se iau în calcul toate veniturile impozabile realizate în ultimele 12 luni înainte de nașterea copilului, împărțite la 12 luni.

Dacă veniturile provin din activități independente sau agricole, se face media lunară pe baza documentelor doveditoare.

Pentru persoanele care au lucrat în străinătate, veniturile se convertesc în lei la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României cu o zi înainte de depunerea cererii.

Cererea pentru acordarea drepturilor reprezentând indemnizație sau stimulent de inserție, împreună cu documentele care atestă îndeplinirea condițiilor legale, se depun la primăria comunei, orașului, municipiului sau sectorului municipiului București unde solicitantul are domiciliul sau reședința.

Până la data de 5 a fiecărei luni, primăriile trebuie să transmită, pe bază de borderou, cererile înregistrate în luna precedentă, însoțite de documentele justificative, către agențiile teritoriale pentru prestații sociale județene sau a municipiului București.

Cererea se soluționează în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la agenția teritorială, prin decizie de admitere sau respingere emisă de directorul executiv.

Decizia se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, direct, prin poștă, email sau alte mijloace de comunicare.

Drepturile reprezentând indemnizații și stimulent de inserție se stabilesc astfel:

• începând cu ziua următoare încetării concediului de maternitate, dacă cererea se depune în termen de 60 de zile lucrătoare de la această dată;
• începând cu data nașterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare, pentru persoanele care nu îndeplinesc condițiile legale pentru concediul de maternitate și indemnizația aferentă;
• începând cu data adopției, instituirii tutelei, plasamentului sau încredințării copilului, dacă cererea se depune în termen de 60 de zile lucrătoare de la această dată;
• începând cu ziua următoare realizării de venituri supuse impozitului pe venit, dacă cererea este depusă în termen de 30 de zile lucrătoare de la acea dată;
• de la data depunerii cererii pentru toate celelalte situații, inclusiv dacă cererea este depusă după termenele menționate anterior.

Pentru fracțiunile de lună, cuantumul drepturilor se stabilește proporțional, în funcție de numărul de zile calendaristice pentru care se cuvin.

Pentru situațiile în care cererea se depune înainte de încetarea concediului de maternitate, cererea și documentele doveditoare pot fi depuse cu până la 30 de zile înainte de încetarea concediului de maternitate.

Indemnizația pentru creșterea copilului este plătită lunar, între 8 și 25 ale lunii următoare, prin mandat poștal sau virament bancar de către Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială teritorială. Dacă, în timpul plății indemnizației, se naște un alt copil sau dacă beneficiarul optează pentru stimulentul de inserție, este necesară întocmirea unui dosar nou și depunerea unei cereri pentru prelungirea concediului sau acordarea stimulentului.

Nu în ultimul rând, stimulentul de inserție este o sumă oferită de stat părinților care revin la muncă înainte de terminarea concediului pentru creșterea copilului. Acest drept nu este rezervat doar părinților, ci se extinde și asupra persoanelor care au copilul în plasament, în plasament de urgență sau asupra tutorilor legali.

Cine poate solicita stimulentul de inserție?

• Părinții copilului;
• Persoanele cărora li s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care l-au adoptat;
• Persoanele care au copilul în plasament sau plasament de urgență (excluzând asistentul maternal profesionist);
• Tutorii copilului;
• Persoanele fizice autorizate (PFA), care au aceleași drepturi ca și salariații privind concediul de creștere a copilului și stimulentul.

Cuantumul stimulentului de inserție variază în funcție de momentul întoarcerii la muncă:

• 500 lei, dacă veniturile sunt realizate înainte ca copilul să împlinească 6 luni (sau 1 an pentru copilul cu dizabilități). Această sumă se acordă până la împlinirea vârstei de 2 ani (sau 3 ani pentru copilul cu dizabilități). Astfel, revenirea timpurie la muncă oferă dreptul la această sumă pentru întreaga perioadă, cu condiția ca persoana să nu revină în concediul de creștere;
• 650 lei, dacă veniturile sunt realizate după ce copilul a împlinit 6 luni (sau 1 an pentru copilul cu dizabilități).

Stimulentul de inserție nu se poate cumula cu alte indemnizații, cum ar fi indemnizația pentru concediul de creștere a copilului. Plata indemnizației se suspendă automat în momentul acordării stimulentului. Alocațiile pentru copii nu fac parte din categoria indemnizațiilor și nu afectează stimulentul.

De asemenea, persoanele care realizează venituri mai mari de 13.200 lei pe perioada concediului nu mai pot beneficia de stimulent.

În final, amintim faptul că angajatorii nu pot împiedica salariații să beneficieze de stimulentul de inserție, dacă aceștia anunță în scris intenția de reluare a activității cu cel puțin 30 de zile înainte. De asemenea, angajatorii nu au dreptul să concedieze salariații aflați în concediul de creștere sau în perioada în care primesc stimulentul, decât în situații excepționale, cum ar fi reorganizarea judiciară sau falimentul.

La finalul anului trecut, Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 417/2024 a confirmat constituționalitatea acestei protecții, respingând contestațiile unor companii și subliniind că, deși angajatorii pot aplica sancțiuni disciplinare (precum avertismente sau retrogradări), concedierea în această perioadă este interzisă.